De ce contează alegerile prezidențiale din România pentru cetățenii din Republica Moldova? (Revista presei)
-
06 Decembrie 10:03
Dorin Recean declară că șeful Moldovagaz va fi schimbat din funcție. El a spus la TVR Moldova că a dispus să se întrunească Consiliul de Observatori de la Moldovagaz cât mai curând pentru a duce la bun sfârșit înlocuirea lui Vadim Ceban cu Dorin Junghietu. Dorin Recean a precizat că Ministerul Energiei a făcut, împreună cu Sergiu Tofilat, 4 propuneri Consiliului de Administrație al Moldovagaz. „Dorin Junghietu președinte, Vadim Ceban vicepreședinte, Eduard Calancea membru și Radu Mandraburga membru al Consiliului de Administrație. Important este ca acest proces să fie dus până la capăt, să trecem de această criză și să întreprindem celelalte măsuri necesare de schimbare a Consiliului de Administrație la Moldovagaz”, a spus Dorin Recean. Premierul a afirmat că decizia de rămânere a lui Vadim Ceban la Moldovagaz va fi reconsiderată de noul Consiliu de Observatori.
De ce contează aceste alegeri pentru cetățenii români din Republica Moldova? – Europa Liberă scrie că alegerile prezidențiale nu sunt doar despre cine va conduce România în următorii 5 ani, ci și despre direcția în care țara va evolua, atât pe plan intern, cât și internațional. Deși în România puterile președintelui sunt limitate comparativ cu țările cu sistem prezidențial, rolul său este extrem de important când vine vorba de domenii cheie, precum cooperarea cu NATO și UE, promovarea intereselor naționale și regionale și sprijinul pentru Republica Moldova. Susținută de președinte, o relație solidă între cele două state poate facilita dezvoltarea de noi proiecte comune, având un impact indirect asupra accesului la fonduri europene prin sprijinul diplomatic și politic al României pentru integrarea europeană a Republicii Moldova. Miza alegerilor prezidențiale din România, inclusiv în ce privește impactul asupra R. Moldova, a crescut brusc după ce serviciile de informații de la București au dezvăluit ceea ce prezintă a fi implicarea Rusiei de partea unui candidat - Georgescu. Chiar înaintea acestor revelații, forțele politice de la Chișinău se plasaseră deja pe laturi opuse ale baricadei imaginare din țara vecină, reiterate și la parlamentare: președinta Maia Sandu și suporterii ei au îndemnat românii să voteze forțe pro-europene, în vreme ce liderul socialist pro-rus Igor Dodon și fostul președinte comunist Vladimir Voronin au salutat mesajele pro-ruse, sau „suveraniste”, în campaniile din țara vecină, scrie Europa Liberă.
Într-un comentariu pentru Ziarul Național, Valeriu Saharneanu scrie despre alegerile în România: „Înțelepciunea rusească” pare să fie cu epoleți, iar șarlatania mesianică – o mixtură toxică, titrează publicația. În dimineața zilei de 24 februarie 2022, Rusia a atacat Ucraina cu rachete balistice, avioane, elicoptere, tancuri, vehicule blindate și zeci de mii de trupe, plănuind să o cucerească în trei zile și să instaleze la Kiev un președinte și un guvern care să nu-i iasă din cuvânt. Degrabă se vor face trei ani de la declanșarea invaziei. Pe de altă parte, fără a face uz de tancuri și avioane, fără a ataca cu rachete și a trimite blindate cu trupe pe ele, fără să cheltuiască miliarde și să piardă oameni, Rusia a pătruns în România în ziua de 24 noiembrie 2024 și este la un pas să cucerească Bucureștiul. S-a întâmplat în ziua primului tur al alegerilor prezidențiale, iar incredibila cucerire se poate întâmpla duminică, 8 decembrie, în ziua celui de-al doilea tur, dacă la Cotroceni va răzbate Călin Georgescu. Este candidatul care ascunde că ar fi omul serviciilor rusești, dar care în campanie promovează deschis revizuirea în folosul Kremlinului a raporturilor României cu Uniunea Europeană, NATO și cu valorile civilizației occidentale, comentează autorul. Documentele declasificate ale CSAT care vizează cazul Georgescu arată că pregătirea lui pentru asaltul instituției prezidențiale românești din această toamnă-iarnă a început încă din 2016, dacă nu cu mult mai devreme. De departe se vede: este o operațiune-experiment, cu probabila implicare a unei mixturi de forțe.