În jur de 4,3 milioane de danezi sunt chemați la urne și, conform ultimului sondaj publicat duminică, peste 65% dintre respondenți au declarat că vor vota 'da'.

Cu toate acestea, se menține prudența în privința rezultatului din cauza absenteismului ridicat prognozat, într-o țară deja obișnuită să spună 'nu' la referendumurile legate de Europa, cel mai recent în 2015.

'Trebuie să votăm întotdeauna când există un scrutin', a chemat prim-ministrul Mette Frederiksen duminică, la ultima dezbatere televizată.

'Cred din toată inima că trebuie votat da. Atunci când trebuie să ne batem pentru securitatea Europei, trebuie să fim mai uniți cu vecinii noștri', a adăugat ea.

Stat membru din 1972, Danemarca și-a manifestat pentru prima dată euroscepticismul respingând în 1992, cu 50,7% din voturi, tratatul de la Maastricht.

Pentru a ridica blocajul, ce amenința intrarea în vigoare a tratatului fondator al Uniunii Europene, Copenhaga a obținut o serie de derogări, denumite 'opt outs' (opțiune de retragere) în jargonul european, și țara a votat în cele din urmă 'da' la un nou scrutin un an mai târziu.

De atunci, Danemarca a rămas în afara zonei euro (respinsă prin referendum în 2000), precum și a politicii europene în materie de afaceri interne și justiție (prin referendumul din 2015) și de apărare.

În baza acestei derogări, Danemarca, membru fondator al NATO, nu a participat la nicio misiune militară a UE.

La două săptămâni după invadarea Ucrainei de către Rusia, prim-ministrul danez a anunțat un acord cu majoritatea partidelor din parlament pentru a supune unui referendum renunțarea la această derogare, precum și realizarea de importante investiții militare pentru atingerea pragului de 2% din PIB cerut de NATO.

Până de curând marginală, politica de apărare a Celor 27 a luat amploare în ultimii ani, chiar dacă idei de armată europeană sunt încă respinse de multe capitale.

Unsprezece partide din 14 au chemat să se voteze 'da', în timp ce două formațiuni de extremă dreapta eurosceptică (Partidul Poporului danez, DF, și Noii Conservatori), precum și stânga radicală (Lista Unității) militează pentru 'nu'.

Unul din principalele argumente ale acestei tabere este acela că apariția unei Europe a apărării s-ar face în detrimentul NATO, piatra de temelie a apărării daneze de la crearea organizației în 1949.

'NATO este garantul securității Danemarcei. Ar fi complet diferit dacă aceasta ar trebui să se decidă la Bruxelles', a pledat duminică seară liderul DF, Morten Messerschmitt.

Odată cu candidaturile istorice ale Suediei și Finlandei la NATO și referendumul danez, aceste trei țări nordice ar putea să cumuleze în curând politica europeană de apărare și participarea la Alianță.

Teritoriile autonome ale Danemarcei, Groenlanda - care nu mai face parte din UE - și insulele Feroe, nu participă la referendum.