Drone rusești, deasupra Moldovei și României – titrează DW Moldova. O dronă rusească a aterizat marți dimineață pe casa paznicului unei livezi din localitatea Cuhureștii de Jos, raionul Florești, Republica Moldova. O altă dronă de tip Shahed a fost detectată dimineață în spațiul aerian al Republicii Moldova, deasupra regiunii de sud, au anunțat autoritățile de frontieră ale Republicii Moldova. Datele arată că drona a trecut frontiera cu România prin zona dintre localitățile Colibași și Vadul lui Isac (Republica Moldova). Drona a traversat ulterior în spațiul aerian românesc, fiind urmărită de avioane de vânătoare românești.

O dronă rusească a căzut pe acoperișul unei case din nordul R.Moldova, alte cinci au survolat ilegal spațiul aerian. Ambasadorul rus, convocat din nou la MAE, scrie și RFI. Șase drone au survolat ilegal spațiul aerian al R.Moldova, iar una dintre acestea a căzut pe casa unui paznic din raionul Florești, în nordul țării, în urma atacului masiv asupra Ucrainei, anunță Ministerul Apărării. Se întâmplă după ce, săptămâna trecută, o altă dronă rusească a intrat în spațiul aerian al țării. Ministerul Afacerilor Externe condamnă ferm încălcarea gravă a spațiului aerian și îl convoacă, din nou, pe ambasadorul rus în R.Moldova, Oleg Ozerov, ”pentru a oferi explicații privind aceste acțiuni inadmisibile”. Expertul Watchdog.md, Artur Leșcu, remarcă faptul că mai mulți politicieni și canale de telegram pro-ruse au încercat să minimizeze incidentul, însă datele oficiale sunt clare: dronele au fost detectate de sistemele de monitorizare ale R.Moldova și României, în contextul unui atac masiv asupra Ucrainei.

„Să lase la o parte fițuicile trimise de un stat străin și să se gândească la securitatea familiilor din R. Moldova”. Ziarul Național reține replica președintelui Parlamentului Igor Grosu în legătură cu narațiunile rusești promovate de socialistul Igor Dodon, dar și alți politicieni obedienți Rusiei. „Să iei în derâdere căderea dronelor pe teritoriul nostru - mai ales când asta fac politicieni și deputați în Parlament - este și grav, și periculos”. Potrivit lui Grosu, asemenea „narațiuni de ridiculizare” se înscriu în tactica veche de subminare a instituțiilor și de minimizare a statului R. Moldova. El a făcut „apel la asemenea politicieni să lase la o parte fițuicile trimise de un stat străin și să se gândească la securitatea familiilor din Republica Moldova, căci trăim cu toții aici. Să condamne războiul, să condamne ingerința în spațiul nostru aerian, să-și aducă aminte că servesc Republica Moldova”, a adăugat Igor Grosu. Socialistul Igor Dodon a sugerat că drona cu însemnul „Z”, căzută pe acoperișul unei case din satul Cuhureștii de Jos, raionul Florești, ar fi o făcătură și că „Drona a fost așezată pe acoperiș”. Aceeași idee a fost promovată de Victoria Furtună, o apropiată a lui Ilan Șor.

Dodon și apărătorii săi au cerut recuzarea magistratului Vladislav Gribincea și a întregului complet de judecată care examinează dosarul „Kuliok”, scrie Ziarul de Gardă. Apărarea a invocat „o strânsă legătură între domnul magistrat Vladislav Gribincea și partidul de guvernare”. Ambele cereri au fost examinate marți, 25 noiembrie 2025, într-o singură procedură, și au fost respinse ca „neîntemeiate”. Ziarul de Gardă amintește că de când dosarul a ajuns pe masa magistraților Curții Supreme de Justiție, în luna octombrie a anului 2022, completul de judecată a fost modificat de trei ori.

Curtea Supremă a reluat de la zero procesul „kuliok” al lui Igor Dodon. Audierea lui Vladimir Plahotniuc, incertă, relatează și Europa Liberă. La trei ani de la punerea sa pe rol, procesul lui Igor Dodon în dosarul „kuliok” a fost reluat de la capăt pe 25 noiembrie. Dosarul în care fostul președinte este acuzat că ar fi primit mita de la oligarhul Vladimir Plahontiuc este examinat de la zero de Curtea Supremă de Justiție din cauza schimbării în întregime a completului de judecători inițial. Procurorul Vitalie Codreanu a spus în debutul ședinței de judecată la reluarea procesului că acuzarea vrea să audieze din nou aceiași martori, din lista inițială din 2022, cum ar fi fostul președinte al Parlamentului, Adrian Candu, sau fostul premier, Pavel Filip. Procurorul a cerut adăugarea unor date suplimentare, inclusiv informația obținută din telefonul lui Dodon, arătând legături ale inculpatului cu persoane din Federația Rusă, între care fiul fostului procurorului general, Igor Chaika. De asemenea - dispoziții de încasare care ar demonstra intrări de bani în contul Partidului Socialiștilor al lui Dodon, produse după întâlnirea acestuia cu Plahotniuc din 2019, unde fostul președinte ar fi primit mită. Va fi sau nu audiat Plahotniuc - Acuzatorul de stat a propus că în instanță să fie date citirii mărturiile depuse de Plahotniuc și persoana lui de încredere, Serghei Iaralov, în vara lui 2019, dar nu și audierea oligarhului ca martor în acest proces. Judecătorul Vladislav Gribincea a spus că legea - Codul de Procedură Penală - nu permite citirea declarațiilor martorilor dacă este posibilă „audierea pe viu”. Întrebat de Europa Liberă de ce nu a cerut acest lucru, procurorul Codreanu și-a explicat decizia prin faptul că oligarhul ar fi refuzat în trecut să facă declarații pe acest subiect. În lista martorilor apărării, pe de altă parte figurează circa 65 de persoane, cum ar fi membrii Consiliului Republican (PSRM) sau președinții organizațiilor teritoriale, care ar putea povesti despre finanțarea partidului și adoptarea deciziilor. De asemenea, în listă apar consilieri ai lui Dodon din perioada în care era președinte și oameni care îi asigurau securitatea. La început, în 2022, avocații cereau să audieze ca martori circa 200 de persoane, dar au renunțat la majoritatea din ei. „Au plecat la Șor”, a explicat chiar Dodon excluderea unor martori din listă, mai relatează Europa Liberă.