ECA a emis o opinie contrară cu privire la cheltuieli pentru al doilea an consecutiv și a identificat riscuri și provocări legate de execuția și de buna gestionare financiară a fondurilor UE puse la dispoziție ca răspuns la criza provocată de coronavirus.

Raportul constată că nivelul general al neregulilor în ceea ce privește cheltuielile UE a rămas stabil, la 2,7% în 2020. Potrivit DPA, acest lucru înseamnă peste 4 miliarde de euro în anul bugetar 2020, respectiv 2,7% dintre cele 147,8 miliarde euro reprezentând cheltuielile auditate.

Anul trecut, peste jumătate din cheltuielile auditate (59%) au fost considerate cheltuieli cu risc ridicat, în creștere față de 2019 (53%) și față de anii anteriori. Normele și criteriile de eligibilitate care reglementează acest tip de cheltuieli sunt adesea complexe, ceea ce crește probabilitatea producerii de erori. Cheltuielile cu risc ridicat continuă să fie afectate de un nivel semnificativ de eroare, estimat la 4% (față de 4,9% în 2019). La fel ca anul trecut, auditorii au ajuns la concluzia că nivelul de eroare din cadrul acestui tip substanțial de cheltuieli este generalizat și au emis o opinie contrară cu privire la cheltuielile UE aferente exercițiului 2020.

În 2020 au fost raportate șase cazuri de suspiciuni de fraudă care au fost identificate în cursul activității de audit a Curții - mai puține decât în 2019, când au fost raportate nouă cazuri. Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) a deschis anchete pentru toate aceste cazuri.

"Având în vedere provocările majore cărora va trebui să le facem față în viitor, trebuie să rămânem cu atât mai vigilenți cu privire la soliditatea financiară a UE", a declarat președintele Curții de Conturi Europene, Klaus-Heiner Lehne. "În următorii șapte ani, UE va cheltui mult mai mult decât în perioada de programare anterioară. Cele 27 de state membre au convenit asupra unui program de redresare după pandemia de COVID-19, care va fi finanțat prin emiterea de datorie publică. Această decizie marchează o schimbare majoră în finanțele UE și antrenează o nevoie evidentă de controale eficace pentru a se verifica cum sunt cheltuiți banii UE și dacă sunt obținute rezultatele preconizate", a adăugat el.

Răspunsul UE la pandemia de COVID-19 va avea un impact foarte puternic asupra finanțelor UE: pentru perioada financiară 2021-2027, alocarea combinată de fonduri din instrumentul Next Generation EU (NGEU) și din cadrul financiar multianual (CFM) se va ridica la 1.824 de miliarde de euro, aproape dublul cheltuielilor din perioada precedentă a CFM. În acest context, auditorii atrag atenția asupra riscului de demarare tardivă a execuției fondurilor cu gestiune partajată în perioada financiară 2021-2027. Execuția fondurilor din perioada financiară 2014-2020 a fost și ea afectată de o demarare tardivă.

ECA subliniază că rata de absorbție de către statele membre a fondurilor structurale și de investiții europene (fondurile ESI) a continuat să fie mai mică decât se prevăzuse. Până la sfârșitul anului 2020, ultimul din actualul cadru bugetar pe șapte ani, fusese plătită doar 55% din finanțarea UE aprobată pentru perioada 2014-2020. Din această cauză, nivelul angajamentelor restante a crescut, ajungând la 303,2 miliarde de euro până la sfârșitul exercițiului 2020 (sumă echivalentă cu aproape două bugete anuale). Curtea observă că există diferențe considerabile de la un stat membru la altul sub acest aspect. În timp ce Finlanda, de exemplu, absorbise 79% din alocarea sa totală până la sfârșitul exercițiului 2020, cele trei state membre în care rata de absorbție a fost cea mai scăzută (Italia, Croația și Spania) utilizaseră doar aproximativ 45% din sumele lor angajate.

La 1 februarie 2020, Regatul Unit a încetat să mai fie stat membru al UE. Curtea remarcă faptul că, la 31 decembrie 2020, conturile UE prezentau o creanță netă de 47,5 miliarde de euro datorată de Regatul Unit, în temeiul obligațiilor reciproce definite în acordul de retragere.