Potrivit autorilor inițiativei, rațiunea acordării dreptului Consiliului Superior al Magistraturii de a sesiza Curtea Constituțională rezultă din faptul că acesta este constituit în vederea organizării și asigurării funcționării sistemului judecătoresc, este garantul independenței autorității judecătorești și respectiv, dispune de pârghii de a asigura aplicabilitatea prevederilor legale aferente administrării sistemului judecătoresc. Or, asigurarea conformității dintre actele legislative subordonate legii supreme cu prevederile acesteia constituie un deziderat al statului de drept, pe de o parte, dar și o garanție a respectării drepturilor și libertăților celor care cad sub incidența acestor prevederi, notează BizLaw.md

Referitor la acordarea acestui drept Consiliului pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității, autorii proiectului menționează că în evaluarea realizată de experții contractați de Consiliul Europei la Legea cu privire la asigurarea egalității din perspectiva corespunderii acesteia standardelor Consiliului Europei, se menționează că multe legi și promulgări generale conțin reglementări discriminatorii, care trebuie eliminate din sistemul juridic.

Potrivit experților, acest lucru se poate face exclusiv de către Curtea Constituțională și, din acest motiv, este necesar să se dea Consiliului prerogativa de a iniția proceduri la Curtea Constituțională în vederea evaluării caracterului constituțional sau legal al legilor generale despre care Consiliul consideră că includ reglementări discriminatorii.

Astfel, dreptul de sesizare îl vor avea:

• Președintele Republicii Moldova;
• Guvernul;
• ministrul justiției;
• Consiliul Superior al Magistraturii;
• judecătorii/completurile de judecată din cadrul Curții Supreme de Justiție, curților de apel și judecătoriilor;
• Procurorul General;
• deputatul în Parlament;
• Avocatul Poporului, Avocatul Poporului pentru drepturile copilului;
• Consiliul pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității;
• consiliile unităților administrativ-teritoriale de nivelul întâi sau al doilea, Adunarea Populară a Găgăuziei (Gagauz-Yeri) – în cazurile de supunere controlului constituționalității a legilor și hotărârilor Parlamentului, a decretelor Președintelui Republicii Moldova, a ordonanțelor și hotărârilor Guvernului, precum și a tratatelor internaționale la care Republica Moldova este parte, care nu corespund art. 109 și, respectiv, art. 111 din Constituție.

Numărul judecătorilor și durata mandatului acestora rămâne neschimbat. Asta chiar dacă în varianta inițială a proiectului s-a propus ca numărul judecătorilor să fie majorat până la șapte, iar unul să fie numit de șeful statului. De asemenea, proiectul mai prevedea ca mandatul acestora să fie de 9 ani.