Curtea Constituțională n-a acceptat pentru examinare cererile mai multor avocați implicați în dosare cu privire la îmbogățire ilegală / Reacția Ministrului Justiției

  • 25 Noiembrie 2022 14:15
Curtea Constituțională n-a acceptat pentru examinare cererile mai multor avocați implicați în dosare cu privire la îmbogățire ilegală / Reacția Ministrului Justiției

Curtea Constituțională (CC) n-a acceptat pentru examinare cererile mai multor avocați privind „excepția de neconstituționalitate" referitoare la art. 330 din Codul penal - privind tragerea la răspundere penală a funcționarilor pentru îmbogățirea ilegală. Declarațiile au fost făcut astăzi, 25 noiembrie, de către președintele Curții Constituționale, Domnica Manole, transmite Radio Chișinău.

Ea a menționat că, în august, avocații care apără interesele unor funcționari și foști deputați cercetați penal sub acuzația de îmbogățire ilegală s-au adresat Curții constituționale cu mai multe sesizări pe această temă. Autorii cererilor consideră că acest articol din Codul penal încalcă prezumția de nevinovăție. În opinia lor, acuzația de îmbogățire ilicită ar trebui să se bazeze pe dovezile unei infracțiuni săvârșite în timpul îmbogățirii, și nu doar pe faptul că cheltuielile funcționarului depășesc veniturile acestuia.

CC a cerut, de asemenea, clarificări de la Comisia de la Veneția și de la Oficiul OSCE pentru Instituții democratice și drepturile omului, care au decis că "elementele-cheie ale (legii moldovenești) privind îmbogățirea ilegală (...) nu par a fi lipsite de claritate".

"Curtea nu a putut reține nici argumentele potrivit cărora o acuzație de îmbogățire ilicită ar fi condiționată de constatarea unei alte infracțiuni generatoare de venit. Curtea a notat că sensul și modul de aplicare a instituției îmbogățirii ilicite a fost explicat în actele Organizației Națiunilor Unite care însoțesc Convenția Organizației Națiunilor Unite împotriva corupției. (...) Infracțiunea de îmbogățire ilicită poate constitui un instrument puternic pentru urmărirea penală a funcționarilor corupți, pentru că nu pretinde dovedirea faptului că tranzacția de corupție a avut loc. În schimb, le permite tribunalelor să tragă concluzii din faptul că un funcționar are în posesie averi inexplicabile, care nu puteau fi obținute din surse legale. Nici ac uzarea, nici instanța de judecată nu sunt obligate să stabilească sursa din care provin bunurile și să constate comiterea unei infracțiuni anterioare", se subliniază decizia Curții constituționale.

De asemenea, CC reține că "Curtea a examinat în trecut dispozițiile care incriminează îmbogățirea ilicită prin prisma dreptului la respectarea prezumției nevinovăției și nu a constatat o încălcare în acest sens".

Astfel, Curtea constituțională a considerat cererile avocaților inacceptabile pentru examinare.

Ministerul Justiției Sergiu Litvinenco menționează că decizia Curții Constituționale făcută publică astăzi, 25 noiemrbie, care s-a bazat inclusiv pe opinia amicus curiae al Comisiei de la Veneția adoptată la 24 octombrie a.c.

„Asta înseamnă că toate dosarele penale pe demnitari sau funcționari aflate fie în urmărire penală, fie în instanțele de judecată, merg mai departe.
Știu că mulți au sperat la o decizie contrară. Asta ar fi dat peste cap foarte multe dosare existente. Acum în schimb cei care doreau să scape vor trebui să prezinte probe care să răstoarne acuzațiile privind originea ilicită a bunurilor. Dacă însă se va proba deținerea de către ei a unor bunuri a căror valoare depășește substanțial mijloacele dobândite și se va dovedi că ele nu puteau fi obținute în mod legal, persoanele respective vor fi pasibili de pedeapsă penală, inclusiv cu confiscarea averii”, menționează Litvinenco.
 
Codul Penal al R. Moldova a fost modificat în decembrie 2013, fiind incriminată îmbogățirea ilicită. Articolul 330 (2) a intrat în vigoare la începutul anului 2014 și definește îmbogățirea ilicită ca: „Deținerea de către o persoană cu funcție de răspundere sau de către o persoană publică, personal sau prin intermediul unor terți, a bunurilor în cazul valoarea acestora depășește substanțial mijloacele dobândite și s-a constatat, în baza probelor, că acestea nu aveau cum să fie obținute licit”. Pedepsele încep de la 3 ani și ajung până la 15 ani, în cazul persoanelor cu funcție de demnitate publică, scrie Ziarul de Gardă. 

În investigația Dosarele de îmbogățire ilicită: Două condamnări, zero confiscări și zeci de bugetari milionari în libertate, anchetați în baza unei legi cu multe semne de întrebaresursa citată menționează că, îmbogățirea ilicită este incriminată în R. Moldova deja de opt ani, dar până în prezent au fost pronunțate doar două sentințe de condamnare, din 50 de cauze penale inițiate în total de Centrul Național Anticorupție și Procuratura Anticorupție. Doar o sentință este cu executare, iar cealaltă – cu amendă.

Tags

Alte Noutati

LIVE: MUZICĂ
Meteo Chișinău
17,18
Cer senin
Umiditate:42 %
Vint:4,12 m/s
Fri
17
Sat
19
Sun
20
Mon
21
Tue
21
Arhivă Radio Chișinău