Instanța a hotărât că întrebările la care urmau să răspundă cetățățenii depășesc competențele șefului statului, iar prin semnarea decretului respectiv Igor Dodon a încălcat legea fundamentală.

Decretul semnat de Igor Dodon prevedea că referendumul urma să se desfășoare la 24 septembrie, iar cetățenii ar fi trebuit să răspundă la patru întrebări din domenii diferite, fapt ce a constituit un argument al Curții Constituționale împotriva desfășurării plebiscitului.

Igor Dodon și-a dorit, în primul rând, atribuții suplimentare cum ar fi dreptul de a dizolva Parlamentul și de a organiza alegeri anticipate. Instanța constituțională a stabilit că aceste atribuții ar fi putut fi utilizate ca  instrument de promovare a intereselor de partid.

”Curtea menționează că mandatul popular în sine nu modifică competențele constituționale ale șefului statului și nu presupune acordarea puterii discreționare de dizolvare a Parlamentului. Curtea subliniază că cumularea cazurilor specifice existente de dizolvare cu altele noi, ar putea fi interpretată ca și oferind președintelui dreptul de a utiliza instrumentul dizolvării Parlamentului drept unealtă de promovare a politicilor de partid, în contradicție cu rolul său de putere neutră în cadrul actualului regim parlamentar”, a declarat președintele Curții Constituționale, Tudor Panțâru.

Alte trei întrebări se referă  la abrogarea legii care prevede transformarea în datorie publică a unui miliard de dolari delapidat din sistemul bancar moldovenesc, la diminuarea numărului de deputați și la predarea în școli a disciplinei ”Istoria Moldovei”. Curtea a stabilit că aceste subiecte nu fac obiectul competențelor președintelui. Reprezentantul președinției, Maxim Lebednischi, a calificat hotărârea Curții Constituționale drept o încercare de a limita atribuțiile șefului statului.

”Considerăm că a fost o interpretare abuzivă și restrictivă din partea Curții, prin care încearcă să limiteze competențele președintelui”, a declarat Maxim Lebednischi.

Igor Dodon a declarat, încă înainte de pronunțarea deciziei, că ar putea semna un nou decret pentru desfășurarea unui alt referendum consultativ, în cazul unei decizii nefavorabile a instanței. Președintele Partidului Liberal, Mihai Ghimpu, unul dintre autorii sesizării, a declarat după ședință că aceasta ar fi o reacție infantilă a lui Igor Dodon.

„Bănuiesc că domnul Dodon se află la grădiniță, nu la președinție, pentru că doar copiii pot așa să spună. Hotărârea Curții Constituționale este obligatorie, inclusiv, pentru domnul președinte. Iarăși sunt jocuri politice”, a declarat Mihai Ghimpu.

Curtea Constituțională a mai declarat ca fiind ne-constituțional și un articol din Codul Electoral care prevede că președintele poate iniția referendumuri de toate tipurile, nu doar consultative, dar și constituționale. Acest articol contravine Constituției, care îl limitează pe președinte la inițierea referendumurilor de tip consultativ, a precizat președintele Curții, Tudor Panțâru.