CCR a transmis vineri, 14 martie, la Monitorul Oficial, hotărârea prin care curtea a respins contestațiilor formulate împotriva neînregistrării de către Biroul Electoral Central (BEC) a candidaturii independente a domnului Călin Georgescu la alegerile pentru Președintele României din anul 2025, scrie HotNews.

Citește și: Călin Georgescu nu poate candida la alegerile prezidențiale din România. Decizia definitivă a fost dată de CCR

În motivarea deciziei, Curtea precizează că BEC a acționat în limitele legii atunci când a respins candidatura lui Călin Georgescu pentru alegerile prezidențiale din 2025.

Principalele motive ale Curții pentru respingerea contestațiilor:

• BEC a aplicat prevederile a două hotărâri anterioare ale CCR (nr. 2/2024 și nr. 32/2024), care au stabilit că anumite conduite și declarații ale candidaților pot fi incompatibile cu valorile constituționale.
• Călin Georgescu a fost implicat în nereguli în scrutinul prezidențial din 2024, ceea ce a dus la anularea acestuia. Curtea a considerat că, implicit, această conduită îi afectează dreptul de a candida și în 2025.
• Deși Călin Georgescu nu a fost condamnat penal, CCR a apreciat că declarațiile și acțiunile sale au fost contrare democrației și statului de drept.

„Curtea subliniază că procesul electoral pentru alegerea Președintelui României din anul 2025 își are ca sursă de inițiere, organizare și desfășurare Hotărârea nr.32 din 6 decembrie 2024. Ca atare, chiar dacă este un nou proces electoral, acesta se înscrie în aceleași coordonate și aceeași paradigmă a asigurării succesiunii mandatului prezidențial dobândit în anul 2019. Prin urmare, Curtea a permis aplicarea directă de către BEC a Constituției numai pentru acest proces electoral desfășurat în circumstanțele excepționale determinate de anularea procesului electoral din anul 2024”, se arată în motivarea instanței.

Se apreciază că hotărârea menționată cuprinde statuări obligatorii pentru BEC care conduc la concluzia că, în ceea ce privește candidatura domnului Călin Georgescu, aceasta nu întrunește condițiile de legalitate, întrucât candidatul, prin nerespectarea procedurilor electorale, a încălcat însăși obligația de a apăra democrația, care se întemeiază tocmai pe sufragii corecte, integre și imparțiale, în conformitate cu legea, în lipsa cărora este alterat însuși fundamentul ordinii constituționale actuale”.

Magistrații curții au apreciat că Georgescu nu îndeplinește condițiile pentru a accede la cea mai înaltă funcție în stat în condițiile anulării alegerilor din decembrie.

„Se apreciază că, prin anularea procesului electoral din anul 2024 și reluarea în integralitate a acestuia (inclusiv cu privire la depunerea candidaturilor), ca urmare a conduitei candidatului de nerespectare a reglementărilor legale referitoare la procedura electorală, esențiale pentru democrație și statul de drept, Curtea Constituțională a tranșat implicit și general obligatoriu și cu privire la neîndeplinirea condițiilor prevăzute de lege pentru înregistrarea candidaturii depuse de către domnul Călin Georgescu, fiind inadmisibil ca, la reluarea procesului electoral, să se considere că aceeași persoană îndeplinește condițiile pentru a accede la funcția de Președinte al României”, mai precizează CCR în motivare.

Instanța mai susține că o posibilă candidatură a lui Călin Georgescu în cursa pentru Cotroceni poate fi reevaluată în viitor.

„Cu privire la aspectul referitor la valorificarea în timp a anumitor atitudini/conduite/luări de poziție contrare principiilor și valorilor constituționale, Curtea subliniază că încălcarea acestora nu conduce la o sancționare perpetuă a persoanei prin prisma dreptului de a fi ales în funcția de Președinte al României. Aceste aspecte se analizează de la caz la caz și au o anumită temporalitate raportată la ciclicitatea alegerilor și la evaluarea respectării de către candidați a principiilor și valorilor constituționale”, mai arată CCR.

Argumentele contestațiilor și motivele respingerii candidaturii lui Călin Georgescu

Argumentele înaintate de contestatari împotriva deciziei BEC, care au fost respinse de CCR:

Lipsa unei condamnări penale – Georgescu a argumentat că nu a fost condamnat pentru vreo infracțiune și, astfel, nu poate fi împiedicat să candideze. CCR a respins acest argument, subliniind că încălcarea principiilor constituționale nu necesită o condamnare penală pentru a produce efecte asupra dreptului de a candida.

Caracterul neclar al noțiunii de „comportament anticonstituțional” – Contestatarii decizie BEC au susținut că nu există o definiție legală clară a acestui concept, însă CCR a reiterat că are competența de a evalua respectarea principiilor constituționale.

Faptul că nu există o interdicție permanentă – Contestatarii deci au argumentat că deciziile anterioare ale CCR, invocate de BEC pentru respingerea candidaturii, nu ar trebui să aibă efecte nelimitate în timp. CCR a respins această idee, subliniind că trebuie să analizeze de la caz la caz respectarea principiilor constituționale.

Nerespectarea reglementărilor electorale la scrutinul prezidențial din 2024: CCR a considerat că Georgescu a încălcat reglementările esențiale pentru democrație și statul de drept în alegerile anulate din 2024, iar această conduită afectează și acest proces electoral.

Hotărârile anterioare ale CCR – Deciziile nr. 2/2024 (5 octombrie) și nr. 32/2024 (6 decembrie) au stabilit că anumite conduite sunt incompatibile cu principiile constituționale. CCR a decis că Georgescu nu îndeplinește condițiile legale pentru a candida.

Argumentul BEC privind legalitatea deciziei – BEC a invocat faptul că anularea alegerilor din 2024 s-a datorat unor nereguli în care Georgescu ar fi fost implicat. Curtea a confirmat că BEC a avut dreptul să țină cont de această decizie în evaluarea noii candidaturi.

Precizările lui Marian Enache, despre decizia CCR

Într-un comunicat de presă, președintele Curții, judecătorul MarianEnache, a explicat care au fost „examinate 5 critici principale invocate în contestațiile formulate”. Redăm în continuarea explicațiile CCR.

1. Cu privire la faptul că adoptarea deciziei BEC de respingere a înregistrării candidaturii a fost realizată cu încălcarea normelor procedurale prevăzute de lege

Curtea Constituțională a stabilit că aceste aspecte sunt chestiuni tehnice, care nu pun în discuție validitatea formală a deciziei BEC și nu prezintă relevanță din punctul de vedere al competenței Curții Constituționale.

2. Cu privire la competența Biroului Electoral Central de a analiza condițiile de eligibilitate de rang constituțional stabilite în jurisprudența Curții Constituționale a României prin Hotărârea nr.2/2024

Curtea Constituțională a României a recunoscut această competență a Biroului Electoral Central în mod direct și exclusiv pentru procesul electoral în curs prin Hotărârea nr.32/2024 de anulare a alegerilor prezidențiale. În respectiva hotărâre s-a prevăzut expres că reluarea procesului electoral presupune inclusiv constituirea unor noi birouri electorale, depunerea din nou a candidaturilor care urmează să fie evaluate de noul Birou Electoral Central și derularea unei noi campanii electorale corecte și transparente, prin raportare la principiile și valorile constituționale.

De altfel, toate deciziile și hotărârile Curții Constituționale au caracter general obligatoriu odată publicate în Monitorul Oficial al României. Acest caracter general obligatoriu nu este o formă a democrației autoritare, cum se încearcă să se insinueze în discursul public, ci este singura garanție că în cadrul unui stat suveran ordinea constituțională este protejată de abuzuri interne și externe prin asigurarea supremației Constituției.

Ca atare, conform Hotărârii nr.32/2024, Biroul Electoral Central avea nu doar competența, ci și obligația să verifice condițiile de eligibilitate privind respectarea Constituției și apărarea Constituției în ceea ce privește candidaturile depuse în cadrul procesului electoral, în limitele dezvoltate prin Hotărârea nr.2/2024 a Curții Constituționale a României.

3. Cu privire la conținutul argumentativ al Deciziei Biroului Electoral Central

În limita competenței sale prevăzute de Legea nr.370/2004 privind alegerea Președintelui României și a Hotărârii Curții Constituționale nr.32/2024, Biroul Electoral Central a dezvoltat un raționament propriu cu privire la respectarea de către persoana care și-a depus candidatura a condiției de eligibilitate privind respectarea Constituției.

În cadrul acestui raționament, Biroul Electoral Central a constatat că încălcarea legislației electorale (de exemplu, modul de derulare a campaniei electorale online și finanțarea campaniei electorale), care a condus la distorsionarea semnificativă a rezultatului alegerilor din 1 decembrie 2024 și, în consecință, la anularea alegerilor, constituie o conduită contrară Constituției României, unde se prevede la art.1 alin.(5) că, în România, respectarea Constituției și a legilor este obligatorie.

Pentru a înțelege raportul dintre Hotărârea Curții Constituționale nr.32/2024 și Decizia Biroului Electoral Central nr.18D din 9 martie 2025 trebuie să precizăm că justiția constituțională în materia anulării alegerilor are ca obiect procesul electoral în ansamblul său, în timp ce măsura electorală a evaluării și a înregistrării/respingerii candidaturilor vizează respectarea de către persoana care își depune dosarul de candidatură a condițiilor de eligibilitate constituționale și legale.

Astfel, Biroul Electoral Central a particularizat neregularitățile de ordin legal care au condus la anularea alegerilor la conduita persoanei care și-a depus candidatura, constatând în mod logic încălcarea condiției de respectare a Constituției. Ordinea constituțională este unitară, iar încălcarea legilor reprezintă o încălcare a Constituției, ca factor de validitate pentru întreaga ordine juridică statală.

4. Cu privire la faptul că excluderea de către BEC a unui candidat din procesul electoral produce efecte perpetue

Curtea Constituțională a stabilit că respingerea înregistrării unei candidaturi pe motiv că persoana în cauză a încălcat principii și valori constituționale nu conduce la o sancționare perpetuă a acesteia prin prisma dreptului de a fi ales în funcția de Președinte al României. Aceste aspecte se analizează de la caz la caz și au o anumită temporalitate raportată la ciclicitatea alegerilor și la evaluarea respectării de către candidați a principiilor și valorilor constituționale fundamentale.

5. Cu privire la dreptul de apărare pretins încălcat atât în fața Biroului Electoral Central, cât și în fața Curții Constituționale a României

Conform legii, procedura în fața Biroului Electoral Central în privința înregistrării candidaturii nu este o procedură de natură litigioasă. În procedura administrativă de analizare a dosarelor de candidatură, Biroul Electoral Central nu este o instanță de judecată, ci acționează ca o autoritate administrativă. Decizia Biroului Electoral Central este un act administrativ prin care se poate dispune, raportat la condițiile de eligibilitate prevăzute de lege, înregistrarea sau neînregistrarea candidaturii.

În considerarea competenței Curții Constituționale prevăzute la art.146 lit.f) din Constituție, de a veghea la respectarea procedurii pentru alegerea Președintelui României, legiuitorul a stabilit posibilitatea persoanelor nemulțumite de decizia Biroului Electoral Central de a contesta respectiva decizie exclusiv în fața Curții Constituționale.

Conform Legii nr.47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, procedura în fața Curții nu este publică, persoanele interesate putând, însă, să depună în scris punctele lor de vedere. De altfel, Curtea Constituțională a informat public candidatul, precum și orice persoană interesată, prin afișarea contestațiilor pe site-ul instituției, că dosarul se soluționează pe baza sesizării și a celorlalte documente depuse până în ziua termenului stabilit pentru analizarea contestației.

Toate aceste aspecte sunt esențiale pentru a înțelege că în materia alegerilor pentru Președintele României, contestațiile privind elementele esențiale ale procesului electoral sunt supuse procedurilor Curții Constituționale, și nu procedurii instanțelor de judecată, în considerarea elementelor specifice ale acestor alegeri, precum și a importanței acestora pentru protejarea și garantarea suveranității și identității constituționale.