Cum s-au integrat ucrainenii, rușii, bulgarii sau găgăuzii și ce păreri au despre cursul de dezvoltare al Republicii Moldova, a încercat să afle Natalia Zaharescu.

În cadrul unui recent festival cultural, mai multe ansambluri artistice ale ucrainenilor, rușilor, bulgarilor și găgăuzilor au prezentat un concert de cântece și dansuri specifice etniilor pe care le reprezintă. Veniți de prin localități în care populația este formată, în special, din minorități etnice, membrii colectivelor etno-folclorice au subliniat că una dintre valorile la care țin foarte mult este toleranța și diversitatea. Conducătoarea grupului etno-folcloric ”Ivușca” din Isârlia, Basarabeasca, Evghenia Ghetmacenko, ne prezintă echipa sa.

Noi cum eram prieteni, așa am și rămas, comunică și cu rușii, și cu moldovenii, și cu ucrainenii. Suntem ca o familie unită.

Îi provoc să-mi spună despre problemele pe care le întâmpină, dar și despre greșelile pe care, cred ei, că le-au făcut conducătorii țării, de-a lungul acestor ani.

În primii ani de independență, mulți au plecat în Rusia, în Ucraina, pentru că se simțea presiune asupra celor de alte naționalități. Dar acum ne-am împăcat.

Cea mai mare greșeală pe care o fac politicienii noștri este faptul că nu se sfătuiesc cu poporul. Ei fac doar ceea ce este în interesul lor, iar cu poporul nu se consultă. De asta, ne și dezvoltăm așa cum ne dezvoltăm și avem un asemenea nivel de viață.

Parcursul european, anunțat de oficialități ca fiind principalul vector al politicii externe al Republicii Moldova, pare să fie agreat de către unii reprezentanți ai minorităților etnice, alții sunt, însă, nostalgici după vremurile sovietice și își doresc apropierea Republicii Moldova de Federația Rusă.

Să ne apropiem de Europa, dar, totodată, să nu ne certăm cu foștii noștri prieteni, cu vecinii.
Cred că trebuie să începem să construim o mică Europă aici, acasă. Să nu aruncăm gunoiul pe jos, să nu dăm mită nimănui, să trăim onest. Trebuie să începem de la fiecare dintre noi. Așa, brusc, nu vom ajunge în Europa. Trebuie să lucrăm asupra noastră și asupra copiilor noștri.

E bine că am ajuns un stat independent, noi înțelegem că este un lucru bun, dar, oricum, pe timpul puterii sovietice totul era centralizat. Aveam sărbătorile noastre, - 9 mai, 1 mai. – dar Ziua Independenței este sărbătoare pentru dumneavoastră? - Da, desigur, și Ziua Independenței.

Noi nu avem ce face în Uniunea Europeană. Ce este bun acolo? Prețurile sunt mari, vom fi nevoiți să cumpărăm doar producția lor. Cu a noastră ce facem? Locul nostru este lângă Rusia, în Uniunea Vamală, acolo unde eram înainte. Ce ne facem noi fără Rusia? Gândiți-vă și dumneavoastră.

Situația actuală, de conflict în regiune, îi preocupă în mod deosebit pe reprezentanții minorităților naționale.

Cel mai mult ne dorim să fie pace. Ca toate popoarele să fie prietene. Și bulgarii, și găgăuzii, și ucrainenii, și rușii, și moldovenii își doresc pacea.

E foarte important că Republica Moldova este o țară pașnică și noi ne simțim bine aici. Toate etniile se simt bine aici. Trăim în pace și în libertate și asta ne place foarte mult.

Deși majoritatea vorbesc limba rusă, reprezentanții minorităților etnice afirmă că își păstrează graiul matern li recurg la el, în special în comunicarea din familie. În ceea ce privește limba română, pe care mulți preferă să o numească moldovenească, spun că o înțeleg, dar le vine greu să o vorbească.