Primăvara trecută, ofițerii vamali din mica Republică Moldova au dat lovitura. Acționând pe baza unui pont al serviciilor naționale de informații, aceștia au interceptat peste 100 de pasageri care soseau din Rusia prin Armenia, fiecare transportând pachete de bani în valoare de puțin sub 10.000 euro - pragul pentru declararea obligatorie. Într-o singură noapte, autoritățile de la aeroportul din Chișinău au confiscat peste 900.000 euro.

Oficialii moldoveni au anunțat rapid că acești cărăuși de bani făceau parte dintr-o schemă care ar fi fost condusă de un oligarh fugar legat de Kremlin și care avea drept scop finanțarea protestatarilor și cumpărarea de voturi pentru alegerile prezidențiale din această lună și pentru referendumul crucial cu privire la UE.

Operațiunea a oferit o primă indicație a ceea ce oficialii moldoveni și occidentali au descris în discuțiile cu The Observer ca fiind un efort fără precedent al Rusiei de a submina candidatura țării la aderarea la UE și de a slăbi autoritatea președintelui său pro-occidental printr-o serie de campanii destabilizatoare, transmite Digi24. 

O interferență în toată regula

„Rusia varsă milioane în bani murdari pentru a deturna procesele noastre democratice. Nu este vorba doar de imixtiune, ci de o interferență în toată regula, menită să ne destabilizeze viitorul. Și este alarmant”, a declarat Olga Roșca, consilier pe probleme de politică externă al președintelui pro-occidental Maia Sandu.

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, care candidează pentru realegere luna aceasta, are un program pro-european și este o reformatoare anticorupție.

Alegerile, programate pentru 20 octombrie, în care Sandu vrea să fie realeasă, vor avea loc în aceeași zi cu un referendum prin care moldovenii vor fi întrebați dacă susțin modificările constituționale care ar putea permite în cele din urmă țării - una dintre cele mai sărace din Europa - să adere la UE.

De la destrămarea Uniunii Sovietice, Moldova a gravitat între orientarea pro-occidentală și cea pro-rusă, deși umbra Kremlinului a planat întotdeauna puternic. Moscova are, de asemenea, 1.500 de soldați staționați în Transnistria, o regiune condusă de separatiști pro-ruși care s-au rupt de sub controlul guvernului moldovean într-un scurt război în anii 1990, explică The Observer.

În preajma războiului 

Mai întâi, țara a fost scufundată într-o criză energetică atunci când Gazprom, controlat de Kremlin, a redus cu o treime livrările de gaze către țară și a cerut mai mult decât dublul tarifelor anterioare pentru a menține fluxul, în ceea ce a fost considerat de mulți drept o răzbunare politică din partea Moscovei pentru poziția pro-occidentală a lui Sandu. Apoi, războiul Rusiei împotriva Ucrainei a împins Moldova într-o criză financiară mai amplă.

Situată la doar câteva ore de mers cu mașina de Odesa, Moldova a primit cel mai mare număr de refugiați ucraineni pe cap de locuitor, punând la grea încercare sistemul său de sănătate, serviciile publice și infrastructura. Inflația a crescut cu până la 40 %, în timp ce schimburile comerciale cu Moscova și Kiev au scăzut brusc.

Rachetele rusești rătăcite din timpul conflictului au amplificat sentimentul crescând de pericol, în timp ce trupele rusești staționate în Transnistria au sporit și mai mult anxietatea.

„Sandu a promis multe, dar situația geopolitică a fost foarte dură cu ea. Ei nu au fost în măsură să îndeplinească toate promisiunile”, a declarat un oficial occidental din R. Moldova, reflectând asupra frustrării crescânde a unor moldoveni față de Sandu și partidul său. „Există o apatie și o dezamăgire în creștere, care oferă un teren fertil pentru Rusia”, a adăugat oficialul.

Șansele Maiei Sandu 

Sandu rămâne favorită să câștige primul tur al scrutinului prezidențial în fața a zece contracandidați, dar se confruntă cu un tur doi dificil.

Ea conduce, de asemenea, campania pentru „Da” la referendumul pro-UE, sondajele arătând că 55-65% dintre alegători sunt în favoarea aderării la blocul comunitar. În iunie, Moldova a început oficial negocierile de aderare la UE, ceea ce a reprezentat un impuls major pentru Sandu. Cu toate acestea, scepticismul rămâne ridicat cu privire la capacitatea țării de a implementa reformele democratice și judiciare necesare în viitorul apropiat.

Criticii din opoziție au acuzat-o pe Maia Sandu de politizarea referendumului prin organizarea acestuia în aceeași zi cu alegerile prezidențiale, sugerând că demersul este menit să îi sporească propriile șanse politice.

„Referendumul este o mișcare foarte cinică”, a declarat Alexandr Stoianoglo, unul dintre principalii rivali ai lui Sandu, care candidează din partea Partidului Socialist prorus și care este cotat cu 12% din intențiile de vot. „Integrarea în UE nu ar trebui să fie folosită pentru câștig personal”, a adăugat el.

O ocazie unică

Dar cei apropiați lui Sandu au declarat că influența tot mai mare a Rusiei înseamnă că țara nu își poate permite să aștepte. „Avem o ocazie unică: Moldova are un președinte, un parlament și un guvern pro-european. UE este deschisă aderării noastre, toate țările sprijinind negocierile de aderare în iunie anul trecut”, a declarat Rosa. „Supraviețuirea Moldovei ca democrație este în joc, iar mizele geopolitice sunt mai mari ca niciodată”, subliniază consilierul.

Cea mai mare amenințare pentru Maia Sandu vine din străinătate, spun susținătorii ei. În special, din partea oligarhului prorus fugar Ilan Șor, un oponent vocal - și bogat - al aderării la UE, care a fost sancționat de Occident. Anul trecut, Șor a fost condamnat în contumacie la 15 ani de închisoare în legătură cu rolul său în dispariția a 1 miliard de dolari din sistemul bancar al Moldovei. El a fugit în Israel și apoi la Moscova, unde a înființat o mișcare politică menită să destabilizeze actualul guvern de la Chișinău.

Într-o conferință de presă susținută recent, șeful poliției naționale, Viorel Cernăuțeanu, l-a acuzat pe Șor și Moscova că au pus la punct o schemă complexă de cumpărare a alegătorilor „în stil mafiot” și au mituit 130.000 de moldoveni pentru a vota împotriva referendumului și în favoarea candidaților pro-ruși, în ceea ce el a numit un „atac direct fără precedent”.

Oficialii din Chișinău cred, de asemenea, că Șor se află în spatele unui val de atacuri de vandalism pre-electorale asupra clădirilor guvernamentale, acuzându-l că a recrutat tineri care ar fi fost instruiți la Moscova pentru a provoca tulburări în țară. „Suntem pregătiți pentru orice în următoarele săptămâni”, a declarat un oficial de securitate din oraș. „Va fi o varietate de campanii de dezinformare, proteste de stradă violente și cumpărare grosolană de voturi”, au adăugat aceștia.

Cum acționează Șor

Șor nu a răspuns la întrebările The Observer. Dar el a făcut puțin pentru a se distanța de acuzațiile că încearcă să intervină în politica moldovenească din străinătate. Prin intermediul rețelei sociale Telegram, el s-a oferit să plătească alegătorilor echivalentul a 29 de dolari dacă se înscriu în campania sa, promițând bani persoanelor care vor „convinge cât mai mulți oameni la secția lor de votare” să voteze „nu” sau să se abțină la referendum.

El s-a angajat public să plătească moldovenii pentru publicarea postărilor anti-UE pe Facebook și Telegram.

Un nivel fără precedent al interferinței străine

Narațiunea centrală „alarmistă” pe care Șor a promovat-o se concentrează în jurul afirmației că politicile pro-europene ale Chișinăului împing țara spre un război cu Rusia, explică Vadim Pistrinciuc, director al Institutului pentru Inițiative Strategice din Moldova, un thinktank.

„Nu ne-am confruntat niciodată cu acest nivel de interferență străină”, a adăugat el.

Îngrijorător pentru oficialii de la Chișinău este că tacticile lui Șor s-au dovedit eficiente în alte părți ale țării. Anul trecut, Evgenia Guțul, un candidat necunoscut până atunci, dar susținută de Șor, a provocat un cutremur politic prin câștigarea alegerilor de guvernator în Găgăuzia, o altă regiune semi-autonomă mică, vorbitoare de limbă rusă, din sudul țării.

Sentimentele pro-rusești au fost întotdeauna ridicate în Găgăuzia, o regiune populată de o minoritate etnică turcă, care a avut o relație dificilă cu capitala Chișinău de la destrămarea Uniunii Sovietice din 1991. Dar ascensiunea din obscuritate a lui Guțul și legăturile sale cu Kremlinul au uimit chiar și observatorii experimentați și au provocat întrebări cu privire la rolul Moscovei în alegeri.

„Cu două săptămâni înainte de alegeri, scorul ei era zero, iar apoi, dintr-o dată, apare și câștigă”, a declarat Mihail Sirkeli, fondatorul Nokta, o instituție media independentă cu sediul în Găgăuzia.

Guțul, care a declarat deschis că ea conduce „un partid pro-rus” și a mers la Moscova pentru a se întâlni cu Vladimir Putin după alegerea sa, este în prezent investigată pentru că ar fi direcționat fonduri rusești către un partid asociat cu Șor.

„Șor caută să repete scenariul din Găgăuzia în întreaga țară”, a declarat un diplomat occidental aflat la Chișinău.

Noi provocări anul viitor

Pentru moment, oficialii din Moldova cred că Moscova își concentrează eforturile pe influențarea referendumului UE, mai degrabă decât pe alegerile prezidențiale, unde Sandu rămâne de departe cel mai popular politician.

„Dacă referendumul trece, va duce la schimbări constituționale, care sunt mai greu de inversat pe termen lung în comparație cu rezultatele alegerilor”, a declarat un oficial moldovean de rang înalt.

Dar chiar dacă Sandu supraviețuiește votului și referendumului din această lună, echipa sa se așteaptă la noi eforturi din partea Kremlinului anul viitor, când partidul său se va confrunta cu alegerile parlamentare.

„Scopul Rusiei este clar: să mențină Moldova blocată într-o zonă gri”, a declarat Roșca. „Dacă pierd Moldova, pierd un punct de sprijin strategic în regiune”, punctează consilierul.