Documentele declasificate de la Ministerul Afacerilor Interne al României și Serviciul Român de Informații (SRI)  au arătat că influencerii erau „implicați în promovarea și cumpărarea de voturi”, se arată într-o investigație de G4Media. Conform regulamentului platformei chinezești TikTok, o  pagină care a depășit pragul de 1.000 de urmăritori deblochează funcția de transmisii live. Această funcție permite creatorilor să interacționeze direct cu urmăritorii lor și să apară pe pagina principală, dacă primesc multe aprecieri, fiind astfel accesibili utilizatorilor din întreaga lume. Pe TikTok Live există funcția de donații, care permite utilizatorilor să achiziționeze monede TikTok folosind un card bancar prin Google Play sau Apple Pay. Cine este Bogpr, utilizatorul anonim care a donat sute de mii de dolari influencerilor din România care fac live-uri. În documentele declasificate  miercuri de către președintele Klaus Iohannis, SRI arată că Bogdan Peșchir, cunoscut în mediul online sub numele „bogpr”, a „pompat” în campania de promovare de pe TikTok a candidatului Călin Georgescu peste 380 de mii de euro. „Bogpr” este unul dintre cei mai cunoscuți oameni de pe TikTok, chiar dacă, la bază, nu este creator de conținut pe platformă. Viralitatea acestuia vine din donațiile enorme pe care acesta le face pe TikTok creatorilor de conținut, printre care și susținătorilor lui Călin Georgescu.

TikTok în R. Moldova: platformă socială de top sau pericol pentru securitate? După  surpriza de la alegerile prezidențiale din România, unde un candidat relativ necunoscut pe scena politică a reușit să câștige primul tur al scrutinului, inclusiv datorită popularității obținute pe platforma socială TikTok, ZdG a decis să analizeze impactul acestei rețele sociale în R. Moldova și a a descoperit că TikTok se bucură de o popularitate semnificativă și în țara noastră, clasându-se pe primul loc ca număr de utilizatori activi, depășind alte platforme consacrate precum Facebook și Instagram. Succesul său fulminant atrage nu doar atenția publicului și a experților în comunicare, ci și îngrijorări legate de riscurile de manipulare și dezinformare. În 8 țări din lume platforma este totalmente interzisă, iar în alte peste 20 de state există restricții parțiale, fiind invocate „riscuri de securitate”.  „Rețelele sociale, în special TikTok, sunt deja un mare pericol de securitate pentru R. Moldova, am văzut aceasta la alegerile prezidențiale și referendum. TikTok, ca platformă cu un algoritm opac și proprietate chineză, este susceptibilă de a fi utilizată pentru propagarea unor mesaje manipulative, destabilizarea opiniei publice și promovarea agendelor unor actori străini, mai ales Rusia. Cel mai periculos este că aceste platforme pot amplifica narativele pro-rusești, populiste și mai ales,  discursurile care polarizează societatea și de obicei ne emoționează, pentru că apelează la fricile noastre. Rusia are un istoric documentat de utilizare a rețelelor sociale pentru a disemina dezinformări și pentru a sprijini candidați sau partide favorabile intereselor sale. (…) Chiar dacă instrumentul de propagandă (TikTok) va fi blocat, propaganda va rămâne, deci nu oprește efectele pe termen lung ale spălării pe creier care e prezentă și pe Facebook, Instagram, oriunde... Dacă blocăm TikTok, va apărea altă aplicație. Trebuie să tratăm boala pacientului, nu simptomele. Guvernul ar trebui să negocieze cu platformele, inclusiv TikTok, pentru a institui mecanisme de raportare rapidă a conținutului manipulator sau înșelător și pentru a asigura respectarea normelor naționale în campaniile electorale” – de această părere este politologul Laurențiu Pleșca, care este și cercetător științific la Centrul Român de Studii Ruse.

Europa Liberă analizează „Ce provocări majore va trebui să înfrunte Maia Sandu în cel de-al doilea mandat de președinte”. Securitatea statului, pe toate dimensiunile ei - militară, energetică, economică ori informațională - este cea mai mare provocare pe care va trebui să o înfrunte în noul mandat Maia Sandu în calitatea sa de președinte al R. Moldova, consideră analiștii politici Nicolae Negru și Igor Boțan în podcastul „Dincolo de știri”. O altă provocare importantă pentru șefa statului, afirmă Nicolae Negru, este păstrarea direcției „ireversibile” de integrare europeană a R. Moldova, pentru care au votat cetățenii la referendumul constituțional, trecut la limită pe 20 octombrie. În opina lui Negru, acest deziderat este, deloc întâmplător, legat de securitatea statului. „Maia Sandu și instituțiile statului trebuie să clarifice acest lucru și trebuie să  facă ceva în acest sens ca, într-adevăr, integrarea europeană să devină ireversibilă. Lucrul acesta este legat și cu securitatea statului, securitatea informațională, cibernetică, trebuie oprită propaganda rusă, trebuie oprită intrarea fluxurilor de bani murdari în țară, pe unde te aștepți mai puțin. Alegerile să fie alegeri, dar nu alegeri organizate după regulile lui Șor”, a precizat analistul politic. În concluzie, cred cei doi analiști politici, cel de-al doilea mandat al președintei va fi la fel de complicat ca primul, mai ales că nici contextul geopolitic regional și mondial nu este unul care-i poate asigura un mandat liniștit. „Avem acest război regional. Vedem o destabilizare cvasitotală în  regiunea Orientului Apropiat, care are legături foarte strânse cu regiunea noastră. Deci mandatul, cel mai probabil, va fi foarte complicat, de aceea sarcina de bază este să înaintăm pe dimensiunea integrării europene”, a mai precizat Igor Boțan.

Tiraspolul aruncă vina pe Chișinău. Veridica.md observă că în timp ce Chișinăul își face griji pentru „o catastrofă umanitară în Transnistria”, oficiosul Novostipmr.com zugrăvește „un dezastru energetic” pentru malul drept, și nu pentru cel stâng, inoculând o asociere dintre victoria Maiei Sandu la alegerile prezidențiale și criza energetică. În plus, pretinsul minister al afacerilor externe de la Tiraspol acreditează ideea falsă că autoritățile constituționale de la Chișinău ar fi vinovate de problemele asigurării Transnistriei cu gaze.

Situație EXCEPȚIONALĂ în Transnistria: Riscurile ca gazele rusești să nu mai fie furnizate către malul stâng al Nistrului „sunt mari”, titrează Ziarul Național. Așa-zisul lider de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, a solicitat vineri instituirea stării excepționale în economie din cauza faptului că nu există certitudinea livrării gazelor rusești către regiunea separatistă a R. Moldova de la 1 ianuarie 2025. Potrivit lui Krasnoselski, posibilitatea opririi furnizării de gaze către Transnistria „este o problemă care poate rămâne deschisă până pe 31 decembrie”, iar „riscurile sunt mari”, arată un comunicat de presă al pretinsei președinții de la Tiraspol. Decizia finală de a institui stare de urgență în sectorul economic va fi luată de așa-numitul consiliu suprem al regiunii, urmând să fie votată pe 11 decembrie. Aceeași sursă precizează că Vadim Krasnoselski le cerut subalternilor săi „să continue negocierile” cu reprezentanții Rusiei, Republicii Moldova și ai altor state vizavi de tranzitul gazelor. Ziarul precizează că malul drept al Nistrului nu depinde de gazele rusești, însă procură energia electrică din Transnistria, care este produsă din gazele pe care „Gazprom” le furnizează regiunii separatiste - câte 5,7 milioane de metri cubi pe zi.