Cum arată astăzi cele peste 130 de adăposturi civile din Chișinău (Revista presei)

  • 11 Aprilie 2022 09:31
Cum arată astăzi cele peste 130 de adăposturi civile din Chișinău (Revista presei)

Primul pas în UE: R. Moldova va primi chestionarul din partea Uniunii – titrează Europa Liberă. Luni, 11 aprilie, R. Moldova va primi și ea chestionarul din partea Uniunii Europene, primul pas birocratic într-un lung proces care ar urma sa-i aducă statutul oficial de stat candidat la aderare. Ucraina, R. Moldova și Georgia au depus, toate trei, cererile oficiale de aderare la Uniunea Europeană la scurt timp după ce Rusia a lansat invazia din Ucraina. Vinerea trecută, pe 8 aprilie, Ucraina a primit deja chestionarul din partea Uniunii Europene care, odată completat, o va aduce un pas mai aproape de statutul de țară candidată la aderare. Vorbind la Kiev, alături de președintele Volodimir Zelenski, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen a promis că acest proces (completarea chestionarului și analizarea lui la Bruxelles) o să dureze „săptămâni, nu ani”, fiindcă a fost cumva accelerat de război. Procedurile complexe de aderare la Uniunea Europeană durează ani întregi, uneori chiar decenii, notează Europa Liberă.

Portalul Deschide.md comentează decizia de a interzice „simbolica nazistă a putinismului (lenta „de colorado”, literele Z și V) pe teritoriul Republicii Moldova... Atunci când vezi cine anume se revoltă de faptul că această lege a fost adoptată, parcă îți vine a crede că e o lege bună, comentează autorul. Ceea ce trebuie să înțeleagă fiecare cetățean al Republicii Moldova este că un proces drastic și masiv de deputinizare (desovietizarea face parte integrantă din acest proces) este nu doar inevitabil, ci și vital. Dacă încă mai există anumite incertitudini despre arhitectura lumii de mâine, structura și grila ei valorică este clară: vor fi țările care s-au opus sau au combătut putinismul și țările care au încercat să se eschiveze într-un fel sau altul. Și Republica Moldova are încă multe belele de rezolvat: indivizi de alde dodon sau roșca în libertate, mitropolia Moldovei subordonată direct Kremlinului, Transnistria, un adevărat buboi, care ne poate băga direct în măcel, finanțarea militarismului putinist prin procurarea gazelor de la Gazprom (deși la acest capitol chiar Gazpromul pare să ne dea o mână de ajutor ignorând solicitările RM), și multe altele”, constată autorul.

Cum arată astăzi cele peste 130 de adăposturi civile din Chișinău, aflăm din Gazeta de Chișinău. În caz de cutremur, explozii nucleare sau conflicte armate, drept adăpost pot servi buncărele. Potrivit istoricului Ion Ștefaniță, ex-director al Agenției Inspectare și Restaurare a Monumentelor, în Chișinău există în prezent peste 130 de astfel de adăposturi civile, amenajate în perioada sovietică. „Dintre cele 138 de beciuri cercetate, în vreo zece am văzut urme reale de buncăre de apărare. Unele erau dotate cu sisteme de electricitate, ventilare, truse medicale, sisteme antiincendiu – tot de ce ar avea nevoie cetățenii în situații excepționale”, a punctat Ion Ștefanița. De asemenea, istoricul a enumerat câteva locații ale buncărelor cu acces liber din Chișinău. Acestea sunt: la intersecția străzilor Nicolae Iorga și Mihail Kogălniceanu, intersecția străzilor 31 August și Mihai Eminescu, strada Alexandru cel Bun 19, Alexandru cel Bun 29, Strada Vlaicu Pârcălab 38 etc. Reporterul „Gazetei de Chișinău” a vizitat două dintre aceste locații, pentru a vedea starea lor actuală și dacă mai pot fi utilizate în scopul inițial. Primul buncăr, amplasat în curtea unor case de locuit de la intersecția străzilor Nicolae Iorga și Mihail Kogălniceanu, nu doar că este nefuncțional, ci mai mult – se află într-o stare dezastruoasă. Urme ale sistemelor de electricitate, conducte învechite de apă, sisteme de ventilare și anti-incendiu nefuncționale – este ceea ce s-a găsit în adăpostul civil. Ușile în subsol sunt vraiște, iar la suprafață intrarea în buncăr este acoperită cu foi metalice pentru a proteja încăperea de precipitații. Într-o stare similară se află și buncărul amplasat pe strada Alexandru cel Bun 19. Aici lipsesc instalațiile sanitare, rețelele electrice funcționale, dar și produsele de primă necesitate. Se pare că autoritățile nu au mai intervenit de ani buni în gestionarea lor”, scrie Gazeta de Chișinău.

Portalul Anticorupție.md scrie „Pe cine l-a numit Putin să conducă războiul din Ucraina. „Are un palmares destul de sălbatic în Siria”. Vladimir Putin l-a desemnat recent pe generalul Aleksandr Dvornikov să conducă trupele implicate în războiul din Ucraina după nereușitele suportate pe mai multe fronturi. Aleksandr Dvornikov, 60 de ani, a fost primul comandant al trupelor ruse în Siria, în septembrie 2015. În timplul misiunii din Siria, Dvornikov s-a manifestat ca un comandat dur și adept al „tacticii pământului pârjolit”. Sub conducerea sa, armata rusă a distrus zeci de cartiere rezidențiale și a ucis mii de sirieni. Pentru „meritele” din Siria, generalul Dvornikov a primit, în 2016, de la Putin steaua de erou al Rusiei. În septembrie 2016, Putin l-a numit pe Dvornikov comandant al Districtului Militar de Sud, iar în iunie 2020 l-a ridicat la rangul de general de armată. Presa din Occident scrie că se vehiculează că anume generalul Dvornikov s-ar afla în spatele atacului de acum câteva zile din gara Kramatorsk.

Tags

Alte Noutati

LIVE: Bună dimineața, România!
Meteo Chișinău
-6,76
Nori împrăștiați
Umiditate:93 %
Vint:1,54 m/s
Wed
1
Thu
4
Fri
5
Sat
4
Sun
2
Arhivă Radio Chișinău