Pentru că ne aflăm într-o regiune cu activitate seismică sporită, riscul producerii unor cutremure de diferite intensități este permanent, ne-a mărturisit directorul Institutului de Geologie, Vasile Alcaz. El a menționat că inventarierea și elaborarea unei hărți în care să fie incluse clădirile cu risc de prăbușire sau afectare, iar mai apoi realizarea unor lucrări de consolidare, este necesară.

”În multe țări, unde astfel de pericole există, lucrări de consolidare se fac. În România au fost evidențiate clădirile vulnerabile, multe dintre care au fost întârite, consolidate, la fel și în Japonia, dar și în alte țări. Ar fi bine de început cu clădirile de interes public cum ar fi școli, grădinițe, gări” a declarat Vasile Alcaz.

Chiar dacă unele clădiri au fost construite după anii 60, perioadă când au fost introduse normele de siguranță seismică, inclusiv cele care se construiesc acum, nu înseamnă că aceste nu sunt supuse riscurilor. Modificările interioare efectuate de proprietarii apartamentelor, fără autorizarea Inspecției de Stat, pot afecta rezistența în ansamblu a clădirii, susține ministrul adjunct al Dezvoltării Regionale și Construcțiilor, Anatolie Zolotcov.

”Clar lucru că atunci când se efectuează replanificări în apartamentele existente, nu dispunem de această informație. Deseori aceste modificări se execută efectuând intervenții în pereți importanți, în stâlpi și în grinzi”, a declarat Anatolie Zolotcov.

Deși legea care prevede pașaportizarea clădirilor din Republica Moldova, a fost adoptată,  Anatolie Zolotcov, afirmă că nu s-a trecut la implementarea acesteia din lipsa resurselor financiare.  Seismologii menționează însă că pagubele  provocate de un potențial cutremur de peste 7 pe Richter,  ar depăși cu mult fondurile necesare pentru realizarea unor lucrări de inventariere și consolidare a clădirilor nesigure. În Chișinău sectoarele cu cele mai multe clădiri vulnerabile la seisme sunt în sectoarele Centru și Poșta Veche, susține directorul Institutului de Geologie, Vasile Alcaz.

”Circa 85 de clădiri din Chișinău sunt clădiri cu 1, 2 etaje, jumătate dintre care având vârsta de circa 50-100 de ani, sunt uzate fizic. 43 dintre ele sunt construite din lampaci sau piatră spartă, adică nu sunt seismo-rezistente. Că vor fi deteriorări serioase în atfel de clădiri, fără îndoială”, potrivit directorul Institutului de Geologie, Vasile Alcaz.

Potrivit lui Vasile Alcaz, anual în zona Vrancea se produc peste o sută de cutremure, câteva doar, cu intensitate mică, fiind resimțite și în Republica Moldova.

Amintim că în secolul trecut, în Republica Moldova au fost resimțite trei cutremure puternice, cu epicentul în zona Vrancea: în anul 1949, 1977 dar și 1986. Pagubele provocate de ultimul, cu intensitate de 7,2, au fost de peste 800 milioane de dolari.