Opt concurenți candidează la alegerile prezidențiale din 1 noiembrie, după ce au existat 13 grupuri de inițiativă pentru colectarea semnăturilor. Patru grupuri au renunțat, iar un candidat - liderul Pro-Moldova, Andrian Candu, nu a fost înregistrat de Comisia Electorală Centrală.

Campania electorală oficială a început la 2 octombrie, astfel încât candidații au avut la dispoziție patru săptămâni pentru a-și prezenta platformele electorale, a participa la dezbateri electorale și emisiuni și a plasa publicitate electorală.

Una din caracteristicile acestei campanii a fost că dezbaterile geopolitice au trecut pe plan secund, iar practic toți candidații s-au lansat în promisiuni din domeniul socio-economic, multe dintre care populiste și irealizabile, susține analistul politic Ion Tăbârță.

Un studiu realizat de Expert-Grup a constatat că șapte din cei opt concurenți electorali au inclus în programele lor promisiuni sau acțiuni care nu corespund sau depășesc mandatul și prerogativele pe care le oferă Constituția președintelui țării.

Un subiect care a însoțit întreaga campanie a ținut de existența unor suspiciuni privind posibila fraudare a alegerilor de către guvernare. Acest mesaj a fost cel mai des utilizat de candidata PAS, Maia Sandu, iar în ajunul campaniei cinci concurenți au semnat o adresare comună în acest sens către mai mulți oficiali europeni. În replică, mai mulți analiști și instituții de presă afiliate lui Igor Dodon au accentuat ideea că Occidentul ar pune la cale în Republica Moldova o așa-numită revoluție colorată după alegeri.

Numeroși oficiali occidentali au atras atenția asupra organizării alegerilor libere și corecte. În timp ce occidentalii lansau mesaje privind corectitudinea alegerilor, Moscova s-a implicat direct în campania electorală, favorizând un concurent, a comentat pentru Radio Chișinău analistul politic Ion Tăbârță.

„Am văzut mesaje de susținere directă pentru Igor Dodon din partea celor mai înalți oficiali ruși - Putin, Lavrov, Narîșkin. Atacurile la adresa Occidentului și SUA au fost lansate intenționat pentru a mobiliza electoratul de stânga ca să voteze pentru Igor Dodon. Oficialii ooccidentali doar și-au manifestat îngrijorările privind corectitudinea procesului electoral din Republica Moldova”, a declarat Ion Tăbârță.

 Printre principalele subiecte ale campaniei electorale au fost integritatea concurenților, legăturile cu fostul lider PDM, Vladimir Plahotniuc, situația pandemică, dar și criza economică din Republica Moldova.

Practic toate sondajele prezentate în campania electorală constată că pentru alegerea președintelui va fi necesar și al doilea tur de scrutin, în care ar urma să se confrunte Igor Dodon și Maia Sandu.