Republica Moldova, alături de Ucraina și Georgia, se numără printre țările care doresc să adere, în viitor, la UE. Toate cele trei țări parcurg acum un proces de democratizare, care diferă de la una la alta. Progresele făcute de cele trei state, în ultima perioadă, arată că e nevoie de o abordare diferențiată din partea UE pentru fiecare în parte, potrivit unui articol publicat pe Carnegie Europe, preluat de Hotnews.ro.

Potrivit unui raport despre starea democrației, realizat de V-Dem Institute, Moldova se află în top 10 al țărilor care sunt în proces de democratizare. Pe lângă ea se numără state precum Bolivia, Bulgaria, Malawi, Zambia sau Cehia.

HotNews.ro a stat de vorbă cu doi europarlamentari care fac parte din Delegația Parlamentului European la Comitetul Parlamentar de Asociere UE-Moldova despre traiectoria Republicii Moldova, ajutorul dat de UE pentru iarna care vine, dar și posibile soluții pentru a combate propaganda rusă din regiunile Găgăuzia și Transnistria.

Inflația sau problemele la energie pot să influențeze mersul alegerilor

Rata anuală a inflației în Moldova era, la sfârșitul lunii iulie, 10.76%, potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei. La inflația ridicată sau la creșterea prețurilor se adaugă și problema energetică a țării și presiunea războiului din Ucraina.

Ramona Strugariu, deputată europeană, consideră că factorii enumerați mai sus pot avea un impact asupra alegerilor. Tocmai de aceea, eurodeputata spune că nu vor fi niște alegeri ușoare și că Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), din care face parte și președinta Maia Sandu, trebuie să se pregătească temeinic pentru perioada următoare.

Dar, dincolo de asta, Uniunea Europeană încearcă să mențină Moldova pe o traiectorie europeană prin mai multe ajutoare pe care i le oferă.

„Știm că, de pildă, avem angajamentul ca Uniunea Europeană să investească 13 milioane de euro pentru susținerea familiilor vulnerabile în criza energetică”, continuă Strugariu.

Mai exact, ar fi vorba de aproximativ 800.000 de familii care vor fi susținute în această iarnă.

„Tocmai a semnat Maia Sandu prin acordul de asociere, participarea Moldovei la piața unică, care chiar va fi un boost foarte serios pe care poate Uniunea să-l dea investițiilor și întreprinderilor mici și mijlocii. Și asta înseamnă, în mod evident, slujbe mai multe, înseamnă o viață mai bună pentru oameni, înseamnă diminuarea acelor frici pe care le-ar resimți (n.r.: oamenii) și care s-ar putea reflecta în alegeri”, a explicat eurodeputata.

Siegfried Mureșan, europarlamentar și vicepreședinte al PPE, este convins că Moldova va păstra o traiectorie europeană, în ciuda presiunilor economice și ale celor care vin dinspre est.

„Republica Moldova este mai credibilă decât oricând pe plan european și asta înseamnă că autoritățile de la Chișinău, liderii din Republica Moldova, pot obține sprijin european în aceste perioade dificile, de la partenerii internaționali, într-o măsură mult mai mare decât o puteau face foști conducători în Republica Moldova, care pur și simplu nu respectau angajamentul”, explică Mureșan.

Republica Moldova recuperează acum decalajele adunate din guvernările anterioare, continuă eurodeputatul, iar lucrurile acestea se văd și în rândul populației.

Sprijinul concret pe care Moldova îl va primi din partea UE

În ultimii doi ani, UE a pus la dispoziția Republicii Moldova peste 1,2 miliarde de euro, potrivit informațiilor publicate de către Delegația Uniunii Europene în Republica Moldova.

Sprijinul financiar va fi menținut și în această iarnă. În 2022 și 2021, Republica Moldova a primit fonduri europene prin scheme de compensare, iar același sprijin financiar ar putea fi solicitat și anul acesta, explică Siegfried Mureșan.

„În al doilea rând am creat un mecanism european de achiziție și stocare la comun a gazului, astfel încât statele europene să pună la dispoziția statelor care au nevoie atunci când au nevoie. Am deschis acest mecanism și pentru Republica Moldova și Ucraina”, continuă europarlamentarul.

Este vorba de același mecanism european care a funcționat și iarna trecută. De asemenea, Comisia Europeană propune un pachet de sprijin financiar pentru Ucraina, pe următorii patru ani. 50 de miliarde de euro pentru Ucraina, din care o parte sunt fonduri nerambursabile și o parte credite.

„Ca atare, Comisia Europeană are în vedere ca banii alocați inițial Ucrainei să fie puși acum la dispoziția Republicii Moldova. Eu am depus un amendament în Parlamentul European săptămâna trecută la această nouă facilitate pentru Ucraina”, explică Mureșan.

„Am depus un amendament prin care vreau să stipulăm foarte clar în legislație că cele 500 de milioane de euro, gândite inițial pentru Ucraina, vor fi puse la dispoziția Republicii Moldova”.

De asemenea, adaugă Ramona Strugariu, banii care erau angajați în politica regională pentru Belarus și Rusia vor fi folosiți pentru Ucraina și Republica Moldova.

„Deci asta înseamnă bani pentru o viață mai bună, înseamnă mai multă căldură în casă, înseamnă siguranță, înseamnă decuplarea de gazul rusesc. Și aici am văzut pași importanți și e adevărat, a dat și România o mână de ajutor, dar e mult mai bine și mai mult de făcut în sensul reducerii acestei dependențe”, continuă eurodeputata.

Deschiderea negocierilor de aderare poate fi soluția pentru a menține traiectoria europeană?

Ramona Strugariu consideră că, pe lângă sprijinul financiar, un lucru important care ar ajuta la menținerea Moldovei pe o direcție vestică ar fi deschiderea negocierilor de aderare.

„Asta trebuie să se întâmple repede, până la sfârșitul acestui an”, continuă Strugariu. „Cred că ar fi un un semnal foarte puternic de încredere”. Republica Moldova a făcut pași în direcția aderării, cu toate că mai există multe de făcut.

Principalele condiții țin de reforma justiției, care nu poate să aibă loc peste noapte, consideră copreședinta REPER.

„Știm de altfel și rezistența din sistemul de justiție din Republica Moldova atunci când vine vorba despre reformă. Au fost acele prime tentative de blocare a unor procese și a pachetului de reforme prin reacția judecătorilor la procedura de pre-vetting și, mă rog, concluziile acelui prim val de reforme, să spunem, au fost că este multă rezistență în sistem”, explică Strugariu.

Pre-vettingul este mecanismul de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) și în organele specializate din subordinea lor, potrivit site-ului vetting.md.

Pe de altă parte, continuă eurodeputata Ramona Strugariu, „aproximativ 30% dintre cei care au trecut prin procedură s-au și calificat și au trecut mai departe pentru a implementa reforma justiției”.

Toate aceste lucruri nu ar trebui să sperie conducerea din Republica Moldova, ci ar trebui să îi încurajeze să găsească soluții de dialog. În realitate, pentru o reformă eficientă ai nevoie de oameni potriviți, adaugă eurodeputata:

„E nevoie de acele generații de magistrați ca judecători, procurori, juriști, care chiar să creadă și să fie loial reformei în justiție. Care să nu aibă o problemă, să vină cu declarațiile de avere și de interese pe masă și să să le arate oamenilor care le este parcursul profesional și de unde le vin veniturile”.

Strugariu consideră că e nevoie de credință în parcursul european al Republicii Moldova și de integritate, la nivelul politicienilor. Ulterior, după ce aceste lucruri sunt îndeplinite, oamenii vor fi convinși pe ce trebuie să pună buletinul de vot.

Propaganda rusă, problemă pentru regiunile Găgăuzia și Transnistria

Bașcana din Găgăuzia, Evghenia Guțul, a fost aleasă din partea partidului pro-rus Șor. FOTO: Dmitrij Osmatesko / Sputnik / Profimedia

Dezinformarea, propaganda sau știrile false sunt o provocare pentru Moldova. Totuși, problema se intensifică în regiunile Găgăuzia și Transnistria, unde oamenii cred că fondurile venite de la UE sunt de fapt primite de la ruși.

„Uniunea Europeană a înțeles în ultimul an că așa-numite partide politice sau așa-numiți «oameni politici» câteodată atacă în mod voit statul de drept, atacă în mod voit instituții democratice, încearcă să slăbească instituții ale statului, atât în Uniunea Europeană, cât și în state din vecinătate, cum este de exemplul în cazul Republicii Moldova.

Aceste persoane, mai ales când acționează cu resurse financiare dobândite prin acte de corupție, prin spălare de bani, sunt incluse pe liste de sancțiuni”, explică Siegfried Mureșan.

În ceea ce privește regiunile Găgăuzia și Transnistria, europarlamentarul este de acord că sunt mai predispuse să fie victime ale dezinformării. Tocmai de aceea, o posibilă soluție văzută de Mureșan ar fi ca Uniunea Europeană să fie mai prezentă în acele comunități unde oamenii nu au acces la informații.

„Chiar și câteva sute de persoane în acele regiuni, dacă sunt convinse de adevăr, în câteva luni de zile, ele pot să răspândească mesajul după aceea în comunitate, în familii”, continuă vicepreședintele PPE.

E important ca mesajul să fie transmis în limba pe care o vorbesc ei, subliniază Mureșan: „Vorbim cu ei în primul rând limba română. Dar dacă oamenii vorbesc acasă altă limbă ca limbă maternă, trebuie să găsim atât noi, cât și autoritățile, modalități de a spune oamenilor adevărul, într-un fel în care ei să îl înțeleagă”.

De aceeași părere este și Ramona Strugariu, care a accentuat importanța unui mesaj accesibil tuturor. „De altfel în Transnistria ajung bani europeni consistenți și ăsta e un lucru pe care pe care oamenii de acolo ar trebui să știe mult mai mult”, continuă eurodeputata.

Transnistria beneficiază indirect de deschiderea pieței comune pentru produsele moldovenești. Un exemplu concret, dat de Strugariu, este o fabrica de mobilă făcută pe bani europeni, localizată în Transnistria. La pachet cu o nouă fabrică vin și dezvoltarea economică prin noi locuri de muncă.

„De-a lungul timpului, dar în special după semnarea Acordului de liber schimb aprofundat și cuprinzător (DCFTA) cu UE în 2014, Transnistria și-a reorientat exporturile către Uniunea Europeană (a se vedea EUBAM Annual Report 2021, prezentat in aprilie 2022). După ce Ucraina a închis complet frontiera cu Transnistria și regiunea a pierdut accesul la portul crucial Odesa, tot mai multe activități economice vor trebui să se orienteze spre vest”, explică Ramona Strugariu.

Lupul își schimbă părul, dar năravul ba

Pe listele electorale publicate de Comisia Electorală Centrală din Republica Moldova se numără 60 de partide. Formațiunile politice vor participa la alegerile din toamnă, din 5 noiembrie. Partidul „Șor” a fost scos în afara legii în iunie. Cu toate acestea, printre partide se numără și Partidul „Șansă”, care îl are ca membru pe Pavel Verejanu, primar în Orhei și membru în Partidul „Șor”.

„În general, formațiunile politice care au vedete precum Șor, cu ghilimelele de rigoare, sunt un pericol și un semnal de alarmă. Și da, trebuie să fie atenți, partidul de guvernare și societatea, la astfel de lucruri”, explică Strugariu.

Siegfried Mureșan spera ca cetățenii Republicii Moldovei să facă o distincție clară între politicienii care au o viziune și doresc să guverneze pentru binele comun și între acele grupări „cu caracter criminal care, într-adevăr, își mai schimbă numele, își mai schimbă blana de la caz la caz, dar nu își schimbă năravul”.

O soluție în fața partidelor care vor să destabilizeze ordinea democratică ar fi dialogul, consideră eurodeputata Strugariu. Au existat subiecte în care puterea și opoziția și-au dat mâna în Republica Moldova și s-au concretizat niște lucruri. Printre ele se numără și Convenția de la Istanbul, agenda pentru egalitate de gen și de șanse și pentru drepturile minorităților.

„Cred că acolo unde se poate găsi un limbaj comun, e important ca el să fie valorificat, tocmai ca să nu se polarizeze lucrurile și mai tare. În același timp, dacă partidele de opoziție au într-adevăr o agendă reformistă, atunci e important ca și când partidul de guvernare pune pe masă această agendă reformistă, să o susțină într-o dimensiune sau alta”, conchide Strugariu.