Până la acest moment, 25 de cauze, în care sunt vizate 32 de persoane, au ajuns în instanță, iar alte 43 se află la etapa urmăririi penale, o parte dintre ele urmând a fi deferite justiției în scurt timp. Astfel, susțin procurorii, frauda a fost investigată în proporție de 90%. În același timp, Procuratura Anticorupție anunță că doar 477 de milioane de lei au fost recuperați din suma fraudată – bani obținuți din vânzarea bunurilor aflate în posesia celor trei instituții bancare.

„Miliardul s-a găsit?! La Nisporeni, Orhei și Sadova? – o întrebare pusă în același context de Cotidianul. Spectacolul a fost unul penibil, comentează publicația strategia de recuperare a banilor, prezentată ieri de Procuratură. Numai că n-au spus unde-s banii. Și nici cine-s cei 90% „vinovați”. În afară de deja celebrii țapi ispășitori Filat, Platon, Gacichevici, Lucinschi și Șor, alte nume nu s-au mai auzit acolo.

Nimeni nu i-a întrebat pe Bețișor, Harunjen și Zumbreanu din ce bani face și acum Șor concerte grandioase, tot felul de „land-uri”, artificii, campanii electorale costisitoare și își permite să cumpere publicitate scumpă la GMG-ul lui Plahotniuc? Din cele 6 miliarde care-i sunt puse în cârcă, câte au fost întoarse statului sau măcar pe câte s-a pus sechestru, dacă nu e o decizie definitivă a instanței? N-o fi pe aici miliardul?” - se întreabă autorul.

Kremlinul distruge dosarele victimelor staliniste, atenționează Jurnal de Chișinău. Autoritățile rusești au emis un ordin secret care prevede distrugerea documentelor persoanelor supuse represiunilor staliniste. Iar în Republica Moldova, legea despre datele cu caracter personal apără trecutul stalinist, aflăm dintr-un interviu cu istoricul Anatol Petrencu, director al Institutului de Istorie Socială „ProMemoria”.

Potrivit istoricului, dosarele NKVD au rămas în arhiva Ministerului Afacerilor Interne, iar istoricii care au încercat de mai multe ori să aibă acces în arhiva MAI, au fost refuzați în baza Legii cu privire la protecția datelor cu caracter personal. Pe de o parte, Legea cu privire la arhive ne permite să avem acces la dosare, iar, pe de altă parte, suntem obligați să avem aprobări din partea rudelor persoanelor condamnate, spune istoricul.