”30 de ani de la Podul de Flori”, titrează Ziarul de Gardă. ”În urmă cu 30 ani, pentru o perioadă scurtă de timp, între România și R. Moldova, nu a existat graniță. La 6 mai 1990, pentru prima oară după cel de-al Doilea Război Mondial, frontiera româno-sovietică putut fi traversată fără acte. Momentul s-a numit „Podul de flori”, iar astăzi, 6 mai 2020 se împlinesc 30 de ani de la acel eveniment. În mod simbolic, la aceste evenimente au fost lansate flori pe apa Prutului, de pe ambele maluri. Acest detaliu a dat numele manifestărilor respective. A avut loc pe 6 mai 1990. În cadrul acțiunii, locuitorilor din România li s-a permis ca în ziua respectivă, între orele 13:00 și 19:00, să treacă Prutul în Moldova Sovietică fără pașaport și viză”.

Secretarul general adjunct NATO, Mircea Geoană, a declarat pentru TVR Moldova că Republica Moldova are nevoie de mai multă susținere pentru a contracara atacurile cibernetice și războiul hibrid. Potrivit acestuia, țări ca Rusia sau China, care sunt acuzate de dezinformări, au tot dreptul ca, atunci când oferă un ajutor, să își facă puțină publicitate pe seama acestui ajutor. „Minciuna are picioare scurte. Mai sunt și actori non-statali. Nu tot ce înseamnă informație, înseamnă și dezinformare și nu tot ce înseamnă acțiune de natură malignă, este apanajul statelor”, a spus Mircea Geoană. El a menționat că NATO veghează și ca o criză de sănătate să nu se transforme într-o criză de securitate. „NATO nu lasă garda jos. Cea mai bună cale de a lupta cu minciuna este adevărul”, a conchis Mircea Geoană.

Curtea Constituțională trebuie lăsată în pace să-și facă lucrul pe care îl are în competența sa, pentru că aceasta este o instituție extrem de importantă în stat, a declarat la TV8 Ambasadorul Uniunii Europene la Chișinău, Peter Michalko. Potrivit lui, sunt inacceptabile exercitarea de presiuni asupra CCM atât din partea altor ramuri ale puterii în stat, cât și din partea unor cercuri politice. „Justiția trebuie lăsată fără influențe politice sau de altă natură pentru că oamenii trebuie să fie siguri că justiția lucrează independent pentru că numai așa ei vor fi egali în fața legii. Și acesta este un aspect fără de care o societate democratică nu poate trăi”, spune diplomatul european. Potrivit lui, respectarea statului de drept este unul dintre principiile fundamentale în relația Republicii Moldova cu UE. „Sper că nu vor avea loc niciun fel de influențări sau presiuni”, a continuat oficialul.

Despre situația din Partidul Democrat și liderul acestuia, Pavel Filip, scrie Alexandru Cozer în Cotidianul. ”Astăzi Filip are de ales între a mai sta câteva luni în fruntea PD-ului pentru a-i asigura un confort parlamentar lui Dodon sau să lupte pentru propria-i demnitate și să contribuie astfel la stoparea apariției unui nou Plahotniuc în Moldova. Măcar atâta timp cât l-a slujit pe Plahotniuc ocupa funcția de premier, avea un confort financiar uriaș, din punct de vedere politic era prima figură în stat. Astăzi nu este decât un deputat, fără prea mare influență în partidul în care figurează ca președinte, sfidat și umilit de Dodon și oamenii săi din PD. Nu știu dacă amenințările cu dosarele penale asupra sa și copiilor săi merită o astfel de umilire. Pentru că, cel mai probabil, odată cu eliminarea sa oficială din fruntea PD-ului, dosarele vor fi reactivate”, consideră autorul.

Despre ”Puterea aleșilor locali în timpul pandemiei” relatează Europa Liberă, care îi citează pe câțiva primari ce conduc localități care s-au aflat în carantină. Satul Sofia, din raionul Hâncești, a fost unul din primele din țară care a intrat în carantină. Aproape două săptămâni, spune primarul satului Ion Mîrza, a trebuit să facă față de unul singur problemelor cotidiene:  „Cam cum ar fi în carantină să răspunzi la toate provocările care apar din partea cetățenilor? Într-un cuvânt: foarte greu. Apăreau diverse întrebări: s-a terminat gazul, nu au cu ce prepara bucatele, nu au gaz, nu pot ieși, nu au produse, nu au pentru copii necesarul igienic. La toate aceste întrebări trebuia să mă gândesc de unul singur cum să le hotărăsc”. Primarii spun că sătenii din localitățile aflate în carantină devin mai responsabili abia după ce le suflă Covidu’ în ceafă, iar statisticile din știrile la televizor nu mai impresionează ca în urmă cu două sau trei săptămâni. Un exemplu grăitor e sfidarea primarului de Puhăceni, care la finele săptămânii trecute a fost nevoit să cheme poliția pentru a-i obliga pe oameni să poarte măști la piața din localitate și să păstreze distanța fizică ca să fie minimalizat riscul infectării.