Caracterul sezonier nu este neobișnuit pentru un ''virus respirator'' și a făcut chiar obiectul mai multor studii din avalanșa de lucrări științifice care au acompaniat valul pandemic. ''Numeroase virusuri respiratorii sunt sezoniere, cum ar fi gripa sau VSR'', a declarat epidemiologul Antoine Flahault cu referire la virusul sincițial respirator, responsabil, printre altele, de bronșiolită la sugari.

Prin urmare, SARS-CoV-2 ar putea fi, de asemenea, influențat de anotimpuri - temperatură, umiditate, razele soarelui sau comportamentele umane. Ce argumente există în sprijinul unei astfel de afirmații? În primul rând, acest virus a apărut la sfârșitul anului 2019 ''în timpul iernii'' și ''în China continentală''. Apoi, ''el a antrenat epidemii puternice în zonele temperate din emisfera nordică, în perioada ianuarie - mai'', a precizat Flahault, în timp ce ''acțiunea sa a fost mai redusă în zonele temperate din emisfera sudică''.

În ultimele săptămâni, ''am observat o reducere pronunțată aproape peste tot, cu excepția anumitor regiuni din emisfera nordică, precum Suedia, Polonia și anumite state din SUA'', a continuat expertul care conduce Institutul de Sănătate Globală de la Universitatea din Geneva.

Pe de altă parte, ''odată cu apropierea iernii australe, Argentina, Chile, sudul Braziliei sau Africa de Sud se confruntă cu o creștere considerabilă a epidemiilor, care ne amintește de cea de la noi, de acum câteva luni'', a adăugat specialistul citat de AFP.

''În general, impresia este că există o frânare estivală, însă aceasta poate fi parțială și ar putea să nu reușească neapărat să împiedice o circulație, posibil moderată, pe tot parcursul verii în emisfera noastră'', a declarat Antoine Flahault.

Președintele Consiliului științific asupra COVID-19, care consiliază guvernul francez cu privire la epidemie, Jean-François Delfraissy, a evocat, de asemenea, această ipoteză. ''Scenariul numărul unu'' prevăzut pentru vară este acela al ''unui control al epidemiei'' în țară, mulțumită ''consecințelor izolării'', dar și ''faptului că acest virus poate fi sensibil la temperatură'', a declarat el la radio France Inter.

Sezonalitatea SARS-CoV-2 rămâne o ipoteză dificil de testat, potrivit specialistului în boli infecțioase Pierre Tattevin. Într-o perioadă în care temperaturile și lumina soarelui erau în creștere în Franța și în Europa ''ne-am izolat complet'', a subliniat el. Prin urmare, este dificil de evaluat influența sezonieră a efectului izolării asupra încetinirii epidemiei actuale.

''Există atât de mulți parametri de luat în calcul încât nu se poate ști ce este legat de climă, ce este legat de anotimp sau de faptul că oamenii sunt mai atenți'', a subliniat medicul de la Centrul Spitalicesc Universitar din Rennes, Franța.

Un studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea Princeton din Statele Unite, publicat în mai în jurnalul Science, a constatat un efect secundar al temperaturii și umidității asupra răspândirii virusului, cel puțin în stadiile incipiente ale pandemiei. ''Virusul se va răspândi rapid, indiferent de condițiile climatice'', a anticipat autoarea studiului, Rachel Baker. Deoarece există un factor mult mai preponderent pentru circulația SARS-CoV-2: actuala imunitate colectivă slabă a populației în fața acestui virus.

Antoine Flahault reamintește, însă, că sezonalitatea virusurilor precum cel al gripei nu se limitează la temperatură și umiditate. În opinia sa, trebuie să se țină cont de lumina soarelui (rolul distructiv al razelor ultraviolete asupra virusurilor) și de comportamentele umane asociate anotimpului (mai mult timp petrecut în mediul exterior când vremea e frumoasă).

Gripa nu provoacă niciodată o epidemie vara în Europa, însă se manifestă pe tot parcursul anului în zonele intertropicale.

Un coronavirus sezonier ar duce la o vară mai liniștită în emisfera nordică, dar ar deschide ușa către o toamnă/iarnă mai amenințătoare, cu un ''risc mare de reapariție'' la revenirea frigului. ''Este o ipoteză plauzibilă dacă acceptăm ideea unei componente sezoniere. Pandemiile de gripă au avut toate un al doilea val, întotdeauna iarna în zonele temperate din emisfera nordică'', a precizat Flahault.

În urma unui studiu condus de Universitatea Maryland din Baltimore (SUA) și publicat săptămâna aceasta în Journal of the America Medical Association (JAMA), o echipă de cercetători internaționali a constatat că virusul SARS-CoV-2 urmează un calendar sezonier și că preferă clima răcoroasă și uscată, descoperire ce ar putea ajuta la dezvoltarea de strategii de prevenire și de supraveghere pentru a frâna izbucnirea de noi focare în lume. Cercetătorii au analizat asocierea dintre tipul climei și răspândirea infecției COVID-19, examinând datele climatice din mai multe orașe din întreaga lume afectate sau nu de coronavirus, în perioada 1 ianuarie-10 martie anul acesta. Studiul a constatat că orașele cele mai afectate de pandemie se află pe un culoar de latitudine cuprins între 30 și 50 de grade nord (N), iar modelele lor climatice sunt similare: au o temperatură medie cuprinsă între 5 și 11 grade Celsius și o umiditate scăzută specifică (între 44 și 84%), când virusul se răspândește mai repede.

Sursa:AGERPRES