Pentru că acești bani nu erau ai R. Moldova și nu puteau afecta starea economică a statului, dar afectau imaginea republicii. Să stopezi acest proces nu puteai pentru că nu aveai date concrete ce se întâmplă, cine dirijează și cum se întâmplă… Noi nu știam precis”, a spus Bolboceanu. Acesta mai spune că atunci i-a apărut ideea să pregătească un proiect de lege cu privire la taxele offshore. Inițiativa a fost înregistrată la Parlament pe 5 septembrie 2012 și a stârnit mare furie printre democrați și în final a rămas doar pe hârtie.

”Va supraviețui oare PDM knockout-ului politic?”, întreabă analistul Corneliu Ciurea, pe portalul Tribuna. ”S-o recunoaștem, PDM a fost întotdeauna un partid al unor grupuri de interese, reunite în jurul celui care a reușit să-i țină grămadă – Vlad Plahotniuc. Azi, aceste grupuri, rămase slobode, au început să se miște mai activ, căutând noi limanuri pentru afacerile lor. Ei vor securitate și vor o perspectivă clară pentru viitorul afacerilor lor. Deși aceste pretenții sunt legitime, atâta timp cât nu poartă pecetea ilegalităților din trecut, există înțelegerea că nu toți vor supraviețui acestor grele încercări. Din această cauză, unitatea PDM este astăzi pusă serios la încercare”, subliniază autorul.

Raportul Comisiei parlamentare de anchetă privind frauda bancară ar putea fi prezentat la prima ședință a legislativului din noua sesiune. Declarația a fost făcută de președintele Comisiei, Alexandru Slusari, la Jurnal TV, citat de Evenimentul Zilei. Potrivit lui, deputații se apropie de momentul când acest raport va fi prezentat, până atunci ar putea fi audiați încă 2-3 persoane în această chestiune. Președintele Comisiei spune că majoritatea persoanelor audiate de deputați nu ar fi fost sincere în declarațiile lor, dar trebuie să se înțeleagă faptul că sarcina acestei comisii nu este să judece, dar să aprecieze din punct de vedere politic acțiunile sau inacțiunile funcționarilor de rang înalt pe întreaga perioadă. Potrivit lui, cel mai probabil, toate materialele Comisiei vor fi trimise la Procuratură, poate chiar înainte să fie prezentat raportul în Parlament.

Ziarul de Gardă publică în ediția sa de astăzi ultimele detalii din dosarul mitei de 1,5 milioane de lei pentru doi procurori și trei polițiști și cu un interviu cu ministra Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, Ala Nemerenco. „O să mai declar un război – corupției și plăților informale”, a subliniat ministra. De asemenea, ZdG publică studiul de caz: ”Vlad Plahotniuc și Ilan Șor” și un reportaj despre diaspora, cu titlul „Cea mai dureroasă mi s-a părut istoria unei femei care a „asistat” la înmormântarea tatălui ei prin Skype”. 

Alexandru Damian scrie în Cotidianul despre alegerile prezidențiale din România. ”Va vota Moldova din nou cu Klaus Iohannis?”, se întreabă autorul. ”Timp de aproape cinci ani de zile, Klaus Iohannis a fost mai degrabă dezinteresat de Republica Moldova. Absent, cu puține poziționări publice, fără reacție la derapajele fostului regim de la Chișinău, Moldova a fost la capitolul „Și altele” în agenda Administrației Prezidențiale.

A asistat pasiv și fără prea mare îngrijorare la modul în care Partidul Social Democrat a dominat fundalul sonor de la București și a susținut până-n pânzele albe guvernul Filip”, notează autorul și continuă: ”Neinteresat sau consiliat slab, președintele României și-a adus foarte rar aminte de ce se întâmplă la Chișinău, a avut foarte puține poziții publice și n-a reacționat aproape niciodată la desele derapaje ale fostului guvern condus de Pavel Filip. Klaus Iohannis și-a redescoperit însă brusc ”apetența” pentru Moldova odată cu investirea guvernului Maia Sandu, și asta după un lung șir de gafe ale Bucureștiului”, conchide editorialistul.