Autorul subliniază că Șerif Tiraspol este echipa holdingului de firme condus de oligarhii Gușan și Kazmali, foști ofițeri KGB, adică osatura economică a regimului separatist de la Tiraspol. Șerif este de ani de zile campioana Moldovei la fotbal! Deoarece, furând bani de la moldoveni prin scheme suspecte, de exemplu cea cu energie, e de departe cel mai bogat club, dominând campionatul intern, cu garnitura de stranieri adunați de prin cele patru zări ale planetei. În paralel, fac tot felul de afaceri suspecte în spațiul Est, spală bani negri și fac contrabandă pe scară mare, în paguba statului moldovean. Cu acești bani, la care se adaugă câștigurile actuale din Champions League, Șeriful lui Gușan va continua să susțină politica regimului separatist; de fapt ei sunt fața economică al separatismului transnistrean, care s-ar prăbuși dacă n-ar exista holdingul Șerif să plătească salarii și pensii. Vor continua să sponsorizeze fraudarea votului în Republica Moldova de dincoace de Nistru, ori de câte ori e nevoie, organizând autobuze cu votanți aduși pe tabel, sub supravegherea serviciilor de informații ale Transnistriei și angajaților Șerif, inclusiv cei din clubul sportiv. Și ajutând la organizarea secțiilor pentru alegerile din Rusia, ca săptămâna trecută, trecând lejer peste capul guvernului moldovean. Absurdul și unicitatea acestui aranjament sar în ochi când compari Moldova cu alte state care au teritorii ocupate. Autorul aduce în acest context exemplul Șahtior Donețk, cunoscuta echipă ucraineană a minerilor din Donbasul ocupat de separatiștii pro-ruși, care s-a mutat la Lviv, apoi Harkov, ca să se stabilească în final la Kiev. Ar concepe cineva în Ucraina ca țara să fie reprezentată în Europa de un club sportiv al separatiștilor din est, al cărui proprietar să fie chiar unul din stâlpii regimului ilegal? Ar sări în aer opinia publică. Ei, uite că în Moldova se poate. Ambiguitatea strategico-morală, adică statul păgubos cu fundul în șapte luntri, e încă una din grelele moșteniri lăsate noului guvern de la Chișinău de clasa politică a ultimilor 30 de ani.

Portalul Anticorupție scrie cum au fost scoși de sub urmărire penală judecătorii implicași în spălarea miliardelor rusești. Procurora anticorupție, Mirandolina Sușițcaia, este cea care a dispus scoaterea de sub urmărire penală a judecătorilor moldoveni, implicați în Laundromatul rusesc și a raportat superilor  că nu există probe în dosarul respectiv. Procurora s-a eschivat însă să pună la dispoziția Comisiei parlamentare de anchetă privind spălătoria rusească informații despre Laundromat. În septembrie 2020, ea a semnat mai multe ordonanțe privind scoaterea de sub urmărire penală a 14 judecători, învinuiți că au pronunțat hotărâri ilegale pentru a facilita spălarea banilor. Mirandolina Sușițcaia a argumentat scoaterea de sub urmărire penală a judecătorilor din Laundromat prin faptul că nu a fost constatată componența de infracțiune. Anticorupție amintește că judecătorii moldoveni au avut un rol important în schema spălătoriei rusești, și anume cea de legalizare a banilor, pronunțând, la solicitarea unui lanț de companii off-shore, peste 50 de ordonanțe judecătorești privind încasarea în mod solidar a unor datorii fictive, în sumă totală de peste 22 de miliarde USD. De cele mai multe ori, deciziile au fost luate în baza unor copii de pe pretinse documente care confirmau datoriile, iar pe post de debitori apăreau oameni care duceau un mod de viață mai mult decât modest, unii fără loc de muncă și de trai. Câteva luni mai târziu, la sfârșitul lui decembrie, procurorul general, Alexandr Stoianoglo, a declarat public că nu există probe în dosarul Laundromatului.

Din ediția de a astăzi a ZdG aflați cine sunt și prin ce s-au remarcat în carierele lor cei șapte magistrați care își doresc promovarea la Curtea Supremă de Justiție (CSJ). Unii dintre ei dețin bunuri de milioane, agonisite în paralel cu activitatea din justiție, figurează în dosare pierdute la CtEDO sau în proceduri disciplinare examinate de către Colegiul Disciplinar și Consiliul Superior al Magistraturii. ZdG a radiografiat cariera și averile celor șapte judecători care aspiră să facă dreptate la Curtea Supremă de Justiție și vă prezintă detalii.

De asemenea, în paginile ziarului mai găsiți un interviu cu Dan Perciun, președintele Comisiei parlamentare protecție socială, sănătate și familie, în care vorbește despre pensii și garanți sociale în principal pentru persoanele în etate.

Într-un articol din Ziarul de Gardă specialiștii explică de ce unii oamenii cred că vaccinurile produc magnetizare, dar ignoră ce spune știința.

Jumătate dintre pacienții infectați cu virusul Covid și internați în secțiile de reanimare sunt tineri, titrează Jurnal.md, care citează medicii de la Urgență. Și mai trist este că a crescut mult mortalitatea. Cei care au pierdut lupta cu boala pe patul de spital fie nu au crezut în existența virusului, fie au încercat să se trateze la domiciliu. „Nu cred în covid, stau mult timp la domiciliu, se adresează prea târziu sau merg la medicul de familie, care nu prescrie tratamente efective. Apoi pacienții ajung la reanimare în stare foarte gravă. În secția de reanimare nu am avut niciodată nici un loc să fie liber măcar trei zile. După cinci minute de când se eliberează, se internează un alt pacient" , afirmă Natalia Stefanțov, medic rezident. Când a începuta pandemia, la datorie au ieșit și studenții. Aceștia au fost angajați și li s-a spus că vor lucra doar două-trei luni. De atunci au trecut aproape doi ani și nimeni nu știe când sistemul de sănătate va reveni la situația de până la 2020. Reporterii de la Jurnal au discutat cu medicii imediat ce au ieșit din tură. Aveau fețele obosite marcate de semnele roșii lăsate de măști și ochelari. Ne-au povestit că acum toate paturile din reanimare, 52 la număr, sunt ocupate. Jumătate dintre pacienți sunt tineri. Majoritatea - în stare critică. Mulți nu credeau în coronavirus până s-au pomenit cu masca de oxigen pe față. La reanimare ajung și oameni vaccinați, dar numărul acestora este mic. Medicii spun că în tot acest timp au avut internate doar 15 persoane imunizate. Dar aici apare și o altă problemă - certificatele false de vaccinare.

Pe de altă parte, mii de doze de vaccin împotriva Covid-19 expiră într-o lună și riscă să nu mai fie administrate, relatează portalul SănătateInfo. Specialiștii de la ANSP au spus că este vorba despre 10 mii de doze de vaccin Astrazeneca, care expiră până la 31 octombrie 2021. Epidemiologul Veaceslav Guțu a declarat pentru Sănătate INFO că există un risc ca acestea să nu fie folosite în totalitate, însă speră ca odată cu începerea Campaniei de informare și mobilizare a studenților și tinerilor din Moldova - „Pune umărul, vaccinează-te!”, numărul oamenilor care vor dori să se vaccineze va crește. El a menționat că în acest moment în stoc există 30 de mii de doze de vaccin Astrazeneca și 104 mii de doze de vaccin Pfizer al cărui termen de valabilitate este până la 31 decembrie.