Raportul, care sintetizează principalele pericole pentru libertatea de exprimare în Europa în 2018, menționează de asemenea drept motive de îngrijorare sporirea atacurilor verbale, legislația restrictivă cu care se confruntă ONG-urile în unele state europene, răspândirea dezinformării prin intermediul media și canalelor online și impactul advers al revoluției digitale asupra viabilității financiare a jurnalismului de investigație.

Documentul evidențiază cinci linii de acțiune ce presupun atenție specială din partea Consiliului Europei și a celor 47 de state membre. Aceste priorități includ protejarea eficientă a jurnaliștilor în fața violențelor și intimidărilor, garantarea faptului că măsurile antiterorism nu sunt folosite abuziv pentru a limita libertatea presei și salvgardarea media publice și a jurnalismului de investigație.

În plus, statele ar trebui să-și intensifice eforturile pentru a dezvolta un cadru juridic clar referitor la responsabilitățile intermediarilor pe internet în legătură cu libertatea de exprimare și pentru a garanta că legea precedentului de la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) este integrată în mod consecvent în sistemele judiciare naționale și de reglementare.

Raportul subliniază că supravegherea de către CEDO rămâne un instrument esențial pentru a garanta legile și practicile naționale sunt conforme cu standardele incluse în Convenția Europeană privind Drepturile Omului.

CEDO a emis peste 70 de decizii în cazurile legate de libertatea de exprimare în cursul anului 2018, ajungând la concluzia încălcării acestui drept în aproape două treimi dintre ele.

Raportul menționează că în noiembrie 2018, în timpul unei vizite în România, comisarul pentru drepturile omului al CoE a exprimat îngrijorări serioase despre o dispoziție a autorității naționale pentru protecția datelor prin care se cerea unui site media de investigații să facă publice numele surselor sale într-un caz de presupuse fraude cu fonduri de la Uniunea Europeană, în caz contrar jurnaliștii respectivi riscând o amendă de 20 de milioane de euro.

''Astfel de practici sunt contrare jurisprudenței stabilite a Curții prin care se cere ca cercetările materialelor jurnalistice confidențiale să fie realizate doar pe baza unui ordin judecătoresc și cu respectarea altor măsuri de salvgardare substanțiale și procedurale'', indică raportul citat.

Cu privire la respectarea drepturilor activiștilor civici și ale apărătorilor drepturilor omului, documentul amintește de solicitarea Comisiei de la Veneția adresată autorităților române ''de a abroga un regim financiar împovărător impus tuturor entităților non-profit''.