Conflictul transnistrean | Fără schimbări majore, guvernul nu a prezentat încă prioritățile sale pentru reintegrare în 2019
-
16 Ianuarie 2019 14:16
Procesul de reglementare a conflictului transnistrean va urma, cel mai probabil și în anul 2019, așa-numita tactică a „pașilor mici” și nu vor exista schimbări majore, iar cetățenii din stânga Nistrului rămân apatici față de procesul politic din Republica Moldova, în pofida modificării sistemului electoral, constată analiștii.
Guvernul nu a prezentat încă prioritățile sale pentru reintegrare în 2019, iar noua președinție în exercițiu a OSCE se va concentra pe conflictul din Ucraina.
Biroul politici de reintegrare nu a prezentat, deocamdată, prioritățile în acest domeniu pentru anul 2019. În acest an, opinează analistul politic Veaceslav Berbeca, va fi continuată politica pașilor mici, adică a unor acțiuni minore, fără să se ajungă la vreun consens în privința reglementării politice a diferendului, cu excepția cazului când la guvernare ar ajunge Partidul Socialiștilor, care optează pentru federalizarea Republicii Moldova, spune expertul:
„Lucrurile ar putea să se schimbe în cazul în care la guvernare ar veni Partidul Socialiștilor și ar opta pentru reglementara conflictului prin federalizarea Republicii Moldova. În cazul în care lucrurile nu se vor schimba semnificativ în Parlament, atunci politica pașilor mici va continua să fie elementul definitoriu al soluționării conflictului”.
Odată cu modificarea sistemului electoral, au fost create două circumscripții uninominale pentru alegătorii din regiunea transnistriană. Doar ceva mai mult de 100 de persoane s-au înregistrat prealabil pentru a vota, din cele aproximativ 230 de mii de persoane înregistrate în stânga Nistrului, potrivit datelor oficiale. Interesul cetățenilor din stânga Nistrului față de alegerile parlamentare pare să rămână scăzut, în pofida modificării sistemului electoral, observă președintele Organizației Promo-Lex, Ion Manole.
„Foarte multă lume nici nu cunoaște despre alegerile de aici. În acest context, va conta foarte mult posibilitatea concurenților electorali de a avea acces liber la cetățeni, pentru a informa, pentru a discuta cu ei și pentru a-i convinge să vină la urnele de vot ca să-și exprime votul în cunoștință de cauză și nu doar în baza unor anumite informații sau opțiuni forțate din partea altor persoane”.
De la 1 ianuarie, Slovacia a preluat președinția rotativă a OSCE. Ministrul slovac de Externe și Afaceri Europene, Miroslav Lajčák, a menționat, la prezentarea priorităților președinției țării sale la OSCE, reglementarea conflictului din Ucraina. El s-a referit doar tangențial la cele înghețate din alte state din spațiul post-sovietic și a vorbit despre un „impuls pozitiv” în procesul de reglementare transnistreană.
