În replică, președintele Armeniei, Armen Sarkisian, a cerut Curții Constituționale să se pronunțe asupra revocării din funcție a șefului Statului Major al forțelor armate ordonată de premier, a informat biroul său de presă miercuri, citat de EFE.

"Președintele Armeniei are încredere că o concluzie promptă a Curții Constituționale cu privire la deciziile deja adoptate va aduce claritate juridică și va ajuta la rezolvarea crizei", a declarat președinția armeană.

Pașinian i-a cerut de două ori, fără succes, șefului statului destituirea lui Gasparian, intrată miercuri în vigoare în baza unei legi privind serviciul militar, care îi permite premierului revocarea șefului Statului Major chiar dacă președintele se opune de două ori.

General-maiorul Onik Gasparian "este demis legal din funcție începând cu 10 martie", se menționează în comunicatul executivului de la Erevan.

Conflictul dintre conducerea militară și premier s-a agravat la 25 februarie, când Statul Major a emis o declarație publică prin care cerea demisia lui Pașinian și a întregului guvern.

Premierul armean a calificat declarația Statului Major drept o "tentativă de lovitură de stat".

Cererea neobișnuită a conducerii militare intervenea după ce premierul îl destituise din funcție pe Tigran Haceatrian, nr.2 al Statului Major al armatei armene, pentru un comentariu ironic la declarația prim-ministrului în care acesta punea la îndoială eficacitatea rachetelor balistice rusești Iskander.

Prim-ministrul - venit la putere în urma protestelor pașnice în 2018 în această țară din Caucazul de Sud cu 3 milioane de locuitori - a reacționat prompt, cerând revocarea din funcție a șefului Statului Major, dar solicitarea sa nu a fost pusă în aplicare, fiind respinsă de președinte.

În recentul conflict din Nagorno-Karabah, în care Armenia a fost învinsă de Azerbaidjan, "rachetele Iskander nu au explodat (la lovirea țintei) sau doar 10% dintre ele au explodat", potrivit premierului.

Ulterior, după o convorbire telefonică cu președintele rus Vladimir Putin, Pașinian a admis că a fost insuficient informat asupra eficienței sistemului de rachete Iskander.

Conflictul între înaltul comandament al armatei și premier are loc pe fundalul mobilizării opoziției armene, care cere plecarea lui Pașinian, pe care îl consideră responsabil pentru înfrângerea de anul trecut în Nagorno-Karabah, soldată cu pierderea unor zone importante din enclavă și cu moartea a peste 4.000 de soldați armeni.

Pașinian se confruntă cu apeluri la demisie din noiembrie trecut, când a acceptat o încetare a focului - mediată de Rusia - cu Azerbaidjanul, prin care s-a pus capăt celor șase săptămâni de conflict sângeros în Nagorno-Karabah.

Premierul, care a respins apelurile la demisie, a argumentat că a acceptat acordul de pace pentru a preveni mai multe pierderi umane și teritoriale.

Sursa: AGERPRES