„Când se va încheia războiul ? Se va încheia când Rusia va dori să se termine. Când Statele Unite vor adopta o poziție mai fermă. Când Sudul Global va susține Ucraina și va susține încheierea războiului”, a spus Zelenski într-o declarație acordată presei străine la conferința „Grain from Ukraine” (Cereale din Ucraina), transmite Digi24. 

Președintele ucrainean s-a arătat încrezător că mai devreme sau mai târziu vor fi luate deciziile care să pună capăt războiului. „Nu va fi un drum ușor, dar sunt încrezător că avem toate șansele să reușim anul viitor”, a susținut el.

„Suntem deschiși propunerilor din partea liderilor statelor africane, asiatice și arabe. Aș dori de asemenea să aud propunerile noului președinte al SUA și cred că le vom auzi în ianuarie (când Donald Trump va fi învestit președinte al SUA n.red) și vom avea un plan să terminăm acest război”, a indicat Zelenski.

Președintele republican ales a promis în campania electorală pentru scrutinul din 5 noiembrie că, dacă ajunge din nou la Casa Albă, va pune rapid capăt războiului ruso-ucrainean, fără a explica vreodată cum crede că ar putea face acest lucru, și a criticat receptivitatea administrației președintelui democrat Joe Biden de a oferi Ucrainei ajutorul masiv militar și financiar cerut de Zelenski. Totuși, după ce a câștigat alegerile, Trump a evitat comentariile asupra războiului din Ucraina.

Zelenski a avut ultima dată o întâlnire cu Trump la sfârșitul lunii septembrie în SUA, unde președintele ucrainean le-a prezentat atunci responsabililor americani ceea ce el a numit „Planul de Victorie” în războiul cu Rusia. Acest plan cuprinde în principal cererea ca Ucraina să primească mai multe arme, inclusiv să fie instalat pe teritoriul său un „pachet de descurajare non-nucleară”, să fie admisă în NATO și să poată lovi teritoriul rus cu rachetele occidentale cu rază lungă de acțiune.

Această ultimă cerere a fost în cele din urmă acceptată săptămâna trecută de președintele Biden și de guvernul britanic, după care au avut loc primele atacuri cu rachete americane ATACMS și britanice Storm Shadow asupra unor ținte militare în Rusia, care a răspuns prin oficializarea revizuirii doctrinei sale nucleare și prin utilizarea în premieră a noii sale rachete hipersonice Oreșnik pentru a lovi o infrastructură de producție militară ucraineană.

În acest timp, președintele rus Vladimir Putin a amenințat Kievul și Occidentul că Rusia va răspunde într-un mod „decisiv și simetric” oricărei noi escaladări a conflictului, după ce avertizase deja că o decizie favorabilă solicitării Kievului de a lovi teritoriul rus cu rachete occidentale ar însemna implicarea directă a țărilor NATO în conflictul din Ucraina, el motivând că localizarea țintelor prin satelit și direcționarea rachetelor către acestea nu pot fi realizate de armata ucraineană fără implicarea țărilor care îi furnizează respectivele rachete.

Condițiile lui Putin pentru pace

Condițiile puse deja de Putin pentru o încetare a focului și o pace negociată cu Ucraina, pe baza acordului nefinalizat la negocierile desfășurate la Istanbul în martie-aprilie 2022, sunt retragerea trupelor Kievului din cele patru provincii ucrainene revendicate de Rusia (Donețk, Lugansk, Zaporojie și Herson) și renunțarea de către Ucraina la aspirația de aderare la NATO, condiții respinse categoric de Ucraina și de aliații săi occidentali.

Rusia leagă însă soluționarea conflictului ucrainean și de crearea unei noi arhitecturi de securitate. Astfel, în decembrie 2021, Moscova le-a transmis puterilor occidentale un document care cerea retragerea trupelor NATO din Europa de Est, garanții că Ucraina și Georgia nu vor adera la NATO și inițierea de negocieri pentru crearea unui sistem de securitate indivizibil, cereri de asemenea respinse din start de Occident.

Oficialii militari ucraineni au semnalat sâmbătă lupte intense pe frontul din estul Ucrainei, unde trupele ruse mai numeroase și mai bine echipate își continuă înaintarea. Statul Major ucrainean a consemnat 194 de asalturi rusești în ultimele 24 de ore, mai multe comparativ cu numărul operațiunilor de acest fel desfășurate în mod obișnuit.

Numai pe secțiunea frontului din apropierea orașului Pokrovsk, ce reprezintă un nod logistic cheie pentru trupele ucrainene în provincia Donețk, au fost consemnate 44 de atacuri rusești și alte 36 pe frontul din apropierea orașului Kurahove, în sudul căruia armata rusă încearcă să prindă într-un clește trupele ucrainene ce riscă să cadă sub încercuire dacă nu se retrag, alte înaintări ale trupelor ruse fiind confirmate și pe alte sectoare de front în estul Ucrainei.

Mai mult, o sursă militară ucraineană a confirmat că armata ucraineană a pierdut circa 40% din teritoriul pe care l-a ocupat în ofensiva surpriză pe care a lansat-o în august în provincia rusă de graniță Kursk. Unul dintre obiectivele acestei manevre ucrainene era de a forța Rusia să se concentreze mai mult pe expulzarea trupelor inamice de pe propriul teritoriu decât pe ofensiva din estul Ucrainei. Însă cu toate că armata rusă a mutat în Kursk zeci de mii de soldați de pe frontul ucrainean, a reușit să-și mențină aici dinamica ofensivei.

Pe de de altă parte, potrivit declarației președintelui Zelenski la conferința „Grain from Ukraine”, atacurile rusești cu drone și rachete au avariat 321 de infrastructuri portuare ucrainene și 20 de nave comerciale străine, în timp ce Rusia a acuzat folosirea unor astfel de nave pentru transporturi de arme și muniții către Ucraina.