Evenimentul, organizat de Institutul de Istorie socială ”Pro-Memoria” se va desfășura în regim on-line și îi va avea ca participanți pe primul prim-ministru al Republicii Moldova, Mircea Druc, pe directorul Asociației Europene de Studii Geopolitice și Strategice, ”Gheorghe Brtianu” de la București, dr. Constantin Corneanu, Directorul Institutului de istorie al AȘ a R. Moldova, Gheorghe Cojocaru, foști deputați în primul parlament, istorici și alte personalități marcante de pe ambele maluri ale Prutului.

Remarcând importanța Adoptării Declarației de Suveranitate, istoricul Anatol Petrencu a remarcat că acest document a fost prima victorie importantă a forțelor democratice în lupta de renaștere și eliberare națională, stipulând că suveranitatea R.S.S. Moldovenească este unica și necesara condiție a existenței statalității R. Moldova.

Anatol Petrencu a mai remarcat că tot în cadrul declarației de Suveranitate a fost aprobat și Avizul Comisiei Sovietului Suprem al RSS Moldovenești cu privire la aprecierea juridico-politică a Tratatului sovieto-german de neagresiune și a protocolului adițional secret, numit pactul Ribbentrop-Molotov :

“În câteva pagini în acest document se prezintă istoria noastră timp de câteva sute de ani și este condamnat ceea ce a urmat în urma semnării acestui pact. Citez din acest Aviz : ”Conform prevederilor protocolului adițional secret la Tratatul sovieto-german de neagresiune, semnat la 23 august, Uniunea Sovietică și Germania își asumau dreptul de a decide soarta Finlandei, Estoniei, Letoniei, Lituaniei, Poloniei și a României”. Vedeți, nu a Basarabiei, ci a României, pentru că s-a luat nu numai Basarabia, ci și Nordul Bucovinei, Ținutul Herța, ș.a.m.d. Este foarte important ceea ce s-a scris atunci, pentru că în prezent, conducerea de azi a Federației Ruse nu dorește să recunoască aspectul criminal al acestui tratat.

Amintesc că în același an a fost aprobat imnul de stat al Republicii Moldova, Deșteaptă-te române - imnul de stat al poporului român, a fost aprobat Tricolorul ca drapel de stat al R. Moldova, au fost aprobate schimburi de studenți, organizarea podurilor de flori, etc. Ceea ce s-a produs în anul 1990 merită să fie cercetat și anume acest scop și-l propune Conferința de astăzi”, a menționat Anatol Petrencu.

Declarația de suveranitate este un moment foarte important în istoria noastră contemporană, dar acest eveniment este lăsat în umbră de autorități, din cauza că privește relațiile dintre Republica Moldova și Federația Rusă, succesoarea de drept a Uniunii Sovietice, consideră istoricul Ion Negrei.

Declarația a trasat acele repere pe care trebuie să le aibă un stat suveran, dar multe din prevederile sale nu au fost îndeplinite, consideră istoricul:

“Nu s-au îndeplinit multe din prevederile acestui act de suveranitate. Nici suveranitatea n-o avem astăzi în măsura în care trebuie s-o stăpânească un stat. Și în sensul acesta în societate există o deziluzie, o decepție, deoarece programul politic, programul de suveranitate și mai târziu și Declarația de independență le prevede, dar în realitate s-a făcut un pas înapoi în relațiile cu federația Rusă, care și la momentul actual încă îngrădește dezvoltarea republicii Moldova pe cale independentă, suverană și democrat”, a menționat Ion Negrei.

Totodată și Ion Negrei a punctat că prin Avizul cu privire la aprecierea juridico-politică a Tratatului sovieto-german de neagresiune și a protocolului adițional secret, semnat în aceeași zi cu Declarația de Suveranitate, acest Pact era declarat nul, iar Republica Sovietică Socialistă Moldovenească era declarată un stat ilegal.

”În felul acesta era ștearsă pagina aceasta care era impusă de pactul Ribbentrop-Molotov de aflare a teritoriului dintre Prut și Nistru în componența Uniunii Sovietice și de dezvoltare a ei în formulă comunistă. Acest Aviz era o parte componentă a Actului de Suveranitate”, a spus istoricul.

Fiind întrebat dacă nu era logic la acel moment să fie proclamată și Unirea cu Patria Mamă - România, Ion Negrei a menționat că aceasta urma să se producă în perspectivă, urmând să treacă o perioadă de desprindere amicală de Uniunea Sovietică, care mai exista în 1990.

”Nimeni nu știa cât va mai exista Uniunea Sovietică și atunci se punea problema încheierii unui acord nou, a unei asociații a statelor suverane. Pe parcurs s-a materializat în formula CSI, care s-a demonstrat a fi nefuncțională, moartă din start”, a menționat Ion Negrei.

Materialele Conferinței dedicate proclamării Suveranității vor fi editate în cadrul unui volum de studii, memorii și documente care să reflecte evenimentul semnării actului de suveranitate și a altor evenimente produse în anul 1990.