Candidații nu pot fi forțați să participe la dezbaterile electorale, însă aceștia au obligația morală să vină în fața alegătorilor și să răspunde la întrebările care țin de interes public, odată ce pretind la funții publice spun experții.

Totodată, ei observă tendința de a exclude presa din procesul electoral, care este una periculoasă. Astfel, candidații își promovează doar mesajele care le convin și evită problemele reale ale societății. Președintele Asociației Presei Electronice APEL, Ion Bunduchi.

„Faptul că am avut precedentul când dezbaterile electorale nu s-au desfășurat într-un platou televizat și n-au fost organizate de furnizori media e un precedent îngrijorător, pentru că asta ar însemna:  mass-media, nu mai avem nevoie de voi, noi știm singuri să ne organizăm dezbaterile. Iar mass-media tradițională a trebuit să se gândească, nu foarte mult, și să preia, chiar cu riscul ca acolo să se întâmple lucruri mai puțin ortodoxe, dar să răspundă mass-media, pentru că responsabilitatea editorială întotdeauna e a mass-mediei, nu a organizatorilor”, a avertizat Ion Bunduchi.

Dezbaterile televizate cel mai des nu sunt autentice, ci doar forme bine regizate de propagandă, atenționează și psihologul Zinaida Bolea. Ea atrage atenția că o dezbatere reală trebuie să implice prezența nemijlocită a candidaților și confruntarea acestora cu probleme reale ale comunității.

„Faptul că în platou sunt discuții aprinse și multă vorbă nu înseamnă că asistăm la dezbateri. De multe ori, acestea sunt mimări. Dezbaterile adevărate presupun identificarea unor probleme și subiecte sensibile, nu simple discursuri bine rostite de propagandiști”, a făcut diferența Zinaida Bolea.

Experții au subliniat nevoia unui cadru legal clar pentru dezbaterile electorale și pentru implicarea activă a publicului, inclusiv prin platforme digitale.