Vladimir Voronin, Vladimir Plahotniuc, Ilan Shor, Vlad Filat, Veceaslav Platon sau Oleg Reidman, sunt doar câteva nume de actori implicați în fraude bancare și spălare de bani în proporții deosebit de mari, care apar în raportul realizat de Comitetul Consultativ Independent Anticorupție numit simbolic ”Republica Offshore: analiza factorilor care au contribuit la frauda sistemică și spălarea de bani în sectorul financiar-bancar și de asigurări din Republica Moldova”.”

Documentul arată că fenomenul spălării banilor a început în anii 2000 sub conducerea Partidului Comunist și a crescut ca intensitate după 2010.

Raportul arată că instanțele moldovenești au fost folosite pentru a schimba proprietari de bănci și ai unor companii de asigurări, că cele mai multe fraude bancare s-au comis ca urmare a activității de creditare necorespunzătoare, contrar limitelor de risc, că Banca Națională a întreprins măsuri selective și inadecvate în pofida capacității sale de a interveni mai devreme în ceea ce privește creditele neperformante, că Procurorul General în special în perioada 2009-2019, a dat dovadă  de un model de nerespectare a legii și că recuperarea fondurilor pierdute ca urmare a delapidărilor a fost pusă sub semnul întrebării de lipsa de coordonare și fracturile jurisdicționale.

Unul din autorii raportului, James Wasserstrom, copreședintele Comitetului Consultativ Independent Anticorupție este de părere că până nu va fi curățat sistemul judecătoresc și înlocuit cu oameni competenți și responsabili, recuperarea banilor și combaterea corupției în Rep. Moldova sunt puse sub semnul întrebării. El a enumerat câteva probleme cu care se confruntă sistemul bancar moldovenesc în prezent ceea ce îl face vulnerabil la fraude.

”Rămân probleme serioase când vine vorba despre beneficiarii finali. În cele 11 bănci care sunt supravegheate de BNM încă există anumite probleme ce ține de proprietarii acestora. Sunt bănci în Moldova care nu doresc să raporteze tranzacțiile suspicioase când vine vorba de persoane expuse politic ceea ce reprezintă un lucru periculos”, a declarat James Wasserstrom.

Potrivit Tamarei Razin, expertă și co-autoare a raportului,  este nevoie de voință politică și de guvernare pentru a se putea eradica corupția cronincă.

”Atunci când guvernarea împreună cu politicienii sunt implicați în astfel de scheme, spune clar că nu este voință politică de a găsit vinovații. Raportul nu face investigații. Ne-am bazat numai pe documentele existente, pe toate cercetările și investigațiile care au fost făcute până acum. Ne-am strădit să găsim unde a fost problema sistemică. Să dăm recomandări ca să nu se mai repete astfel de scheme. Am îndreptat recomandările noastre de a impune schimbări în legislație, în actele regulamentare, actele de supraveghere bancară și financiară pentru a preveni repetarea unor astfel de evenimente”, a menționat Tamara Razin.

Nimeni dintre înalții demnitari de stat sau oameni de afaceri vizați în raport nu au comentat concluziile acestuia.

Comitetul Consultativ Independent Anticorupție (CCIA) este o structură independentă alcătuită din experți internaționali și naționali, înființată în iunie 2021, prin decret prezidențial. CCIA are misiunea de a analiza problemele sistemice de corupție mare ce afectează instituțiile de stat și de a îmbunătăți capacitatea acestora de a implementa măsuri anticorupție.