„Diamantele rusești nu sunt veșnice”, prefața în luna mai președintele Consiliului European, Charles Michel, viitoarele acțiuni. 

Veniturile obținute de Moscova din vânzarea acestor pietre prețioase se ridică la 4-5 miliarde de dolari pe an, astfel că noile măsuri restrictive urmăresc să limiteze finanțele Kremlinului pentru a întreține războiul ilegal și neprovocat împotriva Ucrainei.

Orașul belgian Anvers este un centru mondial al comerțului cu diamante, motiv pentru care Belgia și-a exprimat în trecut reținerile față de astfel de sancțiuni, care nu ar face, în opinia sa, decât să deturneze exporturile de diamante ale Rusiei către alte țări, fără a provoca de fapt suferințe economice Moscovei.

Așa se face că propunerea acestui stat este aceea de a impune un sistem de trasabilitate care ar urma să excludă din circuitele comerciale mondiale diamantele brute provenite din Rusia și ar proteja și industria belgiană din domeniu.

Noul pachet de sancțiuni, al 12-lea la număr, necesită o decizie unanimă din partea țărilor membre UE.

Dincolo de reținerile manifestate de Belgia, Ungaria, un recurent critic al măsurilor UE împotriva Rusiei, ar putea să ridice probleme în procesul de obținere a acestei hotărâri unanime.

Ministrul ungar de externe, Peter Szijjarto, a declarat luni la Bruxelles că, în loc să impună Rusiei noi sancțiuni, Uniunea Europeană ar face mai bine să evalueze „eșecul” politicii sale și pagubele pe care și le-a provocat singură prin seria de sancțiuni.