În cadrul campaniei au fost elaborate 16 filmulețe în care sunt explicate diferite situații care pot pune la încercare integritatea funcționarilor publici și măsurile legale în aceste cazuri. Centrul Național Anticorupție mizează pe implicarea cât mai largă a cetățenilor în prevenirea actelor de corupție, a subliniat directorul adjunct al instituției, Cristina Țărnă.

„Fiecare politică de integritate, deci, de prevenire a corupției, dacă este aplicată, nu se ajunge la acte de corupție. Cât privește corupția la nivel înalt, este mult mai complicat să faci prevenirea corupției la nivel înalt, dar asta nu înseamnă că nu trebuie să se lucreze cu tot eșichierul, de jos până sus. Pentru CNA este foarte importantă colaborarea cu cetățenii, atât pentru cazurile de rezonanță mică, dar mai ales pentru cazurile de mare rezonanță.”

Deși campaniile de informare sunt necesare, peștele de la cap se strică, spun unii dintre cetățeni, care sunt de părere că în primul rând trebuie să dea dovadă de integritate guvernarea.

De la cap se începe. Trebuie de curățat, de schimbat pe toți, pe toată guvernarea, este de părere un bărbat.

- Credeți că de acolo se începe corupția?

Cred că ei conduc cu tot.

Trebuie să fie niște reguli clar scrise și legea să nu se interpreteze, iar oamenii să știe legile ca să nu ajungă să le încalce, să fie o ordine în toate instituțiile de stat, este de părere o femeie.

Exemplul de eficiență în investigarea cazurilor mari de corupție și fraudă, precum renumitul furt al miliardului, ar fi un impuls serios pentru populație să se adreseze cu mai multă încredere organelor de drept pentru denunțarea cazurilor de corupție mică, a subliniat Ianina Spinei, expert al organizației Transparency International Moldova.

„Considerăm că populația trebuie să afle cât mai mult despre integritate, dar în același timp, populația așteaptă în primul rând de la organele de drept niște măsuri de investigație concrete și active care să arate cum decurge investigarea furtului miliardului, care sunt vinovații, cum vinovații sunt trași la răspundere, acțiuni în ceea ce privește recuperarea banilor fraudați.”

Republica Moldova s-a plasat pe locul 123 din 176 de țări potrivit Indicelui Percepției Corupției realizat de Transparency International în 2016, înregistrând cele mai proaste rezultate în ultimii cinci ani. Raportul atenționa asupra rezultatelor slabe în investigarea fraudei bancare de proporții, dar și faptul că Autoritatea Națională de Integritate, care are scopul de a verifica averile și interesele demnitarilor, nu era funcțională. Menționăm că nici în prezent, la mai bine de un an de când a început a fi reformată, ANI nu își îndeplinește funcțiile.