Chișinăul ar vrea să deseneze „încet” un plan pentru Transnistria (Revista presei)
-
08 Decembrie 2022 10:08
Chișinăul ar vrea să deseneze „încet” un plan pentru Transnistria, titrează DW. Potrivit publicației, Ucraina cere oficialilor moldoveni să aibă un plan pregătit de reintegrare a enclavei separatiste pro-ruse și sugerează că acest plan ar putea fi necesar foarte curând. Chișinăul menționează însă, prin gura președintelui Parlamentului Igor Grosu, lider al partidului de guvernământ, că Moldova are acum „alte urgențe care o presează”, cum ar fi criza energetică și căderea rachetelor pe teritoriul său, că „lucrurile trebuie făcute temeinic și încet” și că „un agresor pus la colț contraatacă”. Poziția nehotărâtă a Chișinăului pare să nemulțumească autoritățile de la Kiev, care așteaptă mai multă fermitate.
Gazeta de Chișinău abordează tema livrărilor energiei electrice din Transnistria. De bine, de rău prin semnarea acestui contract controversat de furnizare a energiei electrice se asigură securitatea energetică a Republicii Moldova, evitându-se riscurile unui blackout, așa cum s-a mai întâmplat în noiembrie. Gazeta subliniază că această acțiune face parte dintr-un pachet de decizii necesare care au fost sabotate timp de mai bine de 30 de ani și decise în ultimele luni, printre care se mai numără și demararea construcțiilor liniei de tensiune înaltă Chișinău-Vulcănești care ar permite transportul facil al curentului electric (evitând malul stâng al Nistrului), construcția acesteia fiind gata în doi ani, dar și stocarea unor cantități de gaze care ar permite aprovizionarea energetică a Moldovei pentru două luni. Principala responsabilitate a guvernării de la Chișinău este să asigure casele moldovenilor cu lumină și căldură, iar economia să funcționeze în regim normal. Republica Moldova trebuie să reziste acestei ierni, așa că haideți să nu ne pripim și să rediscutăm soluționarea conflictului transnistrean în primăvară, atunci când vom fi mai puțin vulnerabili, ne îndeamnă gazeta de Chișinău.
Pe fondul războiului de agresiune al Rusiei în Ucraina și al consecințelor acestuia asupra Europei, s-au întețit dezbaterile despre relațiile dintre România și Republica Moldova, observă Ziarul Național. Valul de refugiați ucraineni s-a îndreptat spre Vest, ajungând sau trecând și prin RM, respectiv România. Necesitatea ajutorului militar din partea țărilor NATO – și nu numai – pentru apărarea Ucrainei de agresiunea rusă a devenit o realitate la care a răspuns și Bucureștiul. În toate aceste noi realități a făcut ca atât la Chișinău, cât și la București să se vorbească, parcă mai intens ca nicicând în ultimii ani, despre o posibilă reUnire a României cu (ceea ce a mai rămas din) Basarabia, adică actuala Republică Moldova. Tot pe acest fond al războiului și al îngreunării excesive a vieții românilor basarabeni au apărut și voci care fie se opun fățiș reUnirii, fie cer întreruperea imediată a oricărui ajutor românesc pentru Republica Moldova. Autorul articolului antreprenorul român Cazimir Țino, scrie că de peste 30 de ani, românii și România ajută Republica Moldova și pe românii basarabeni. După autor, acum, dacă – prin absurd –Guvernul român ar opri orice ajutoare date Guvernului moldovean, asta ar fi o eroare colosală și ar avea consecințe dezastruoase.
Ziarului de Gardă publică continuarea investigației #OrheiLeaks, din care puteți afla despre „Structura (Setka) Partidului Șor: „mahaliste”, „patratiste”, „call center”, „curatori” sau „organizația trupelor de pe canapea”. Aceste resurse sunt activate în special în campaniile electorale, dar și atunci când sunt organizate proteste, concerte sau alte evenimente publice. Din rețea fac parte și angajați ai autorităților locale, după cum am putut constata examinând datele din telefonul pierdut al lui Dinu Țurcanu, președintele raionului Orhei.
Ziarul de Gardă mai publică un reportaj special despre „Protestele antiguvernamentale din Europa, impulsionate de forțe politice cu viziuni pro-ruse”. La fel ca Partidul Șor în R. Moldova, forțe politice eurosceptice din Europa, cu activități și mesaje promovate de Rusia, au preluat nemulțumirile oamenilor legate de creșterea prețurilor la energie și au organizat proteste antiguvernamentale. Sub pretextul unor proteste împotriva creșterii prețurilor, aceste partide au scos oamenii în stradă și militează împotriva politicii guvernelor, împotriva NATO și chiar împotriva sancțiunilor impuse Rusiei.