Pericolele rusești nu au trecut, ele se transformă, atenționează Veridica. Ultimele evenimente de pe scena politică locală ne-au arătat că suntem departe de o rezoluție și liniște în societate. Guvernul Munteanu a luat decizii curajoase încă din debut, dar care inevitabil aveau să primească un răspuns pe măsură. Autorul se referă la închiderea Centrului de cultură și știință rus, adevărată oficină de spionaj și acțiuni FIMI, adică de manipularea și ingerința străină în spațiul informațional. Cea de-a doua măsură a guvernului Munteanu care avea să irite Rusia a fost cea a alinierii Republicii Moldova la sancțiunile internaționale privind activitatea Lukoil în Republica Moldova... Cele două măsuri au fost urmate de două incidente de natură militară produse la scurt timp unul față de celălalt. Primul a fost survolarea întregului teritoriu pe lățime a Republicii Moldova, fapt fără precedent. Un astfel de survol nu poate fi numit drept o deviere de traseu, sau o greșeală umană a unui operator de drone rusești, ci un mesaj militar și politic cât se poate de puternic... Al doilea episod s-a produs în cazul unui transport de armament de tip sovietic/rusesc care chipurile ar fi fost trecut nestingherit pe teritoriul Republicii Moldova, urma să intre apoi în România și să ajungă tocmai pânâ în Israel pe cale terestră. Este ridicol să ne gândim că un astfel de transport ar fi putut eluda toate punctele de frontieră pe acest traseu terestru până în Israel. Ceea ce nu poate duce decât spre varianta unei “maskirovci” orchestrate de Moscova, posibil cu armament care se află în Transnistria. Autorul atenționează că în perioada următoare, una dintre liniile de atac ale propagandei ruse va fi aceea a “mărului otrăvit”. Ce înseamnă acest lucru? Războiul hibrid al Rusiei va încerca crearea unor evenimente și apoi a unor narațiuni potrivit cărora Republica Moldova nu este o țară sigură, că autoritățile nu pot gestiona traficul de droguri, armament și traficul de ființe umane tocmai pentru a portretiza Republica Moldova în ochii europenilor ca pe stat nesigur, slab din punct de vedere al securității și care nu merită aderarea la UE. Nu în ultimul rând, regiunea transnistreană stă și ea în acest moment pe un butoi de pulbere... Moscova va încerca să inducă ideea generală că Republica Moldova nu merită sau nu poate adera la Uniunea Europeană, explică Veridica.
Chestiunea retragerii trupelor ruse din regiunea transnistreană, în contextul negocierilor privind pacea din Ucraina (Revista presei)
-
25 Noiembrie 09:33
Presa de la Chișinău continuă să scrie despre dosarul contrabandei cu muniții de la Leușeni–Albița. Experții susțin că incidentul a fost transformat într-o operațiune informațională, posibil „sub steag fals”, menită să lovească în relația cu Ucraina și în credibilitatea statului moldovean în ochii partenerilor europeni.
Dosarul contrabandei cu muniții: Trei suspecți, în arest. Audieri, în Parlament. Expert: R. Moldova este ținta unei posibile operațiuni sub steag fals – titrează RFI Moldova. Operațiunea informațională, dar și sub steag fals a început în momentul în care camionul cu armament de la Leușeni-Albița a fost scanat. Nu avem de-a face cu o reacție firească, ci cu o orchestrare în toată regula. Obiectivul este să deturneze un incident tehnic într-o dovadă politică împotriva Moldovei. Să lovească în relația cu Ucraina și în credibilitatea statului moldovean în ochii partenerilor europeni, spune expertul Watchdog, Andrei Curăraru. El observă că „politicieni, canale de Telegram și site-uri din rețeaua Pravda au acționat simultan, cu același tip de formulări, aproape la minut. Când pui cap la cap cifrele, timpii și volumul de mesaje, se vede clar că nimic nu a fost întâmplător”. Andrei Curăraru explică cum incidentul intră în zona politică și acolo vedem nume, intenții și manipulare. Expertul constată că mesajul este uniform - Moldova este un stat slab, corupt, periculos pentru UE. Ucraina este un stat care pierde controlul asupra armelor occidentale. Iar frontiera moldo-română devine un simbol al instabilității din „zona gri”. Sincronizarea este și ea vizibilă. În rețelele rusești apare poziționarea: „armele vin din Ucraina, Moldova doar coridor”.
Într-un comentariu preluat de Cotidianul fostul ambasador Mihai Gribincea revine la Chestiunea retragerii trupelor ruse din Transnistria, în contextul negocierilor privind pacea din Ucraina. Discuțiile aflate în desfășurare la Geneva, având ca obiect revizuirea celor 28 de puncte ale Planului de Pace pentru Ucraina propus de Donald Trump, conturează o situație geopolitică favorabilă Republicii Moldova. Întrucât negocierile ar putea conduce, într-un orizont relativ apropiat, la definirea unei noi arhitecturi de securitate în Europa de Est, se deschide o oportunitate rară ca problema retragerii trupelor ruse din regiunea transnistreană să fie inclusă în pachetul mai larg al discuțiilor internaționale. În opinia autorului, Republica Moldova trebuie să solicite în mod activ ca dosarul transnistrean să fie integrat în viitoarele negocieri ruso-occidentale. Până în prezent, autoritățile moldovenești nu au prezentat nicio inițiativă concretă pentru includerea dosarului transnistrean în discuțiile internaționale privind Ucraina, iar lipsa unor demersuri diplomatice ferme riscă să transforme Republica Moldova într-un actor marginal, atenționează diplomatul. Luând în considerație legăturile strânse între președinții Maia Sandu și Nicușor Dan, precum și statutul de țară membră a UE și NATO, România poate și trebuie să joace un rol activ în promovarea temei transnistrene în formatul actual de negocieri pentru încheierea păcii în Ucraina. Bucureștiul dispune de o capacitate diplomatică incomparabil mai mare decât Chișinăul și are posibilitatea de a introduce cu mai mult succes subiectul în cadrul discuțiilor europene și euro-atlantice. O coordonare strânsă între Chișinău și București este esențială pentru articularea unei poziții comune privind retragerea trupelor ruse de pe flancul estic. În concluzie, negocierile pentru pacea din Ucraina reprezintă a doua mare ocazie istorică pe care o are Republica Moldova pentru a cere retragerea trupelor ruse de ocupație de pe teritoriul ei. Prima a fost în 1999. Atunci, am reușit. Astăzi, fereastra de oportunitate este din nou deschisă. Rămâne întrebarea: vom avea inteligența diplomatică și curajul să o folosim?
Chișinăul spune că stocurile sale „de securitate” de gaze păstrate în Ucraina sunt sigure și intacte. Ministrul Energiei, Dorin Junghietu, a făcut precizarea, pentru Europa Liberă, în urma relatărilor că Ucraina scoate gaze din rezerva sa de iarnă pentru a face față unui deficit. R. Moldova și-a format un „stoc de securitate” de 50 de milioane de metri cubi de gaze naturale, iar „mai mult de jumătate, sau 27 de milioane de metri cubi, sunt păstrate în depozitele din România, alte aproximativ 23 de milioane de metri cubi – în Ucraina”, a spus ministrul. Agenția pentru Reglementări în Energetică (ANRE) a spus și ea, pe 24 noiembrie, că stocul de securitate, care ar acoperi consumul pe 10 zile de iarnă, a fost format și poate fi folosit doar în situații de urgență.
