Regiunea transnistreană va plăti mai mult pentru gaze, apă și energie. „Cetățenii plătesc dublu, dar nu pentru gaz – ci pentru găurile financiare ale regimului”, titrează Ziarul de Gardă.

Toate tarifele vor crește de la 1 martie în regiunea transnistreană a Republicii Moldova. Creșterea prețurilor ar urma să aibă loc „într-un mod moderat, ținând cont de nivelul de venit al cetățenilor”, au anunțat autoritățile neconstituționale.

„Cetățenii din Tiraspol vor plăti dublu pentru electricitate, gaz, apă și încălzire, în timp ce regimul se îmbogățește pe seama gazului rusesc primit prin scheme obscure”, este opinia expertul WatchDog.md, Andrei Curăraru.

Pe 24 februarie, autoritățile de la Tiraspol au anunțat că vor majora prețurile la furnizarea de gaze, furnizarea de energie electrică, furnizarea de căldură și furnizarea de apă și canalizare.

„Între timp, regimul primește în continuare gaz rusesc prin scheme netransparente fără intenție serioasă de a-l plăti. Motivul oficial? «Ajustare la realitățile economice.» Adevărul? Tiraspolul mai are și o gaură bugetară de 200 de milioane de euro după oprirea exportului de electricitate către malul drept. Cine o acoperă? Populația. UE a oferit ca alternativă 60 de milioane de euro sub formă de grant, care tot presupunea creșteri tarifare, dar cu condiționalități, printre care s-ar fi regăsit cu siguranță și creșteri salariale. Tiraspolul a refuzat. Preferă să joace cartea «creditului rusesc», fără să spună în ce condiții, cu ce dobândă și cine îl va plăti în final. Unde vor merge banii de gaz? Tiraspolul spune că acum plătește gazul. Dar cum? Dacă ar plăti cu adevărat, banii ar merge la Tiraspoltransgaz și ar fi imediat confiscați pentru datoria de miliarde către Moldovagaz”, a declarat Andrei Curăraru. Expertul spune că „banii sunt colectați într-o firmă nerecunoscută din Transnistria și redirecționați undeva”.

„UE nu a trântit ușa, opțiunea grantului e încă pe masă. Dar nici Chișinăul, nici Bruxelles-ul nu sunt obligate să salveze un regim care își jefuiește propriii cetățeni”, a adăugat Andrei Curăraru.

Salariile bugetarilor din regiunea transnistreană, în pericol: rezervele financiare locale vor fi redirecționate integral, informează Zona de Securitate.

Liderul separatist de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, a trimis pe 25 februarie, Sovietului Suprem un proiect legislativ de urgență prin care solicită modificări bugetare. Criza economică din regiune se acutizează, iar Krasnoselski recunoaște că veniturile provenite din taxe și impozite sunt la un nivel minim. În acest context, menținerea plăților pentru bugetari și pensionari devine o provocare majoră.

După ce regiunea a pierdut accesul direct la gazul rusesc gratuit, finanțele Tiraspolului au intrat într-o criză profundă. Deși administrația separatistă a obținut un pretins „credit” din Rusia prin intermediul unor firme interpuse din Ungaria și Dubai, acest „truc” financiar nu a reușit să compenseze pierderea veniturilor generate anterior din vânzarea energiei electrice către malul drept al Nistrului și din activitatea Uzinei Metalurgice din Râbnița.

Zona de Securitate a explicat anterior că, fără aceste surse de venit, cel puțin 55% din bugetul regiunii nu mai poate fi acoperit. Acest gol financiar afectează direct plata pensiilor, salariilor și alocațiilor sociale. Mai mult, deficitul ar putea fi chiar mai mare, având în vedere că și alte întreprinderi-cheie, precum Uzina de Ciment din Râbnița și, parțial, Tirotex, și-au redus sau sistat activitatea.

Europa Liberă publică un reportaj cu picturi care surprind drama refugiaților ucraineni ajunși în Republica Moldova în prima lună de război.

Mii de ucraineni au trecut granița spre Republica Moldova în februarie 2022. Somnul, deși împărțit cu zeci de alți oameni în aceleași încăperi, a fost, pentru mulți dintre ei, singurul moment de calm în acea perioadă. Pictorița Valeria Duca a documentat prin fotografie și video criza de atunci, materialele respective servindu-i apoi ca inspirație pentru picturile din expoziția „Februarie 2023: Ecouri”. Artista speră ca, prin aceste lucrări, să poată reaminti comunității despre rezistența ucrainenilor și solidaritatea moldovenilor.  

Peste 135.000 de refugiați se află în prezent în Republica Moldova, cu aproape 20.000 mai mult decât acum un an. Aproape jumătate dintre cei rămași sunt copii și vârstnici. De la începutul invaziei pe scară largă, peste 6 milioane de persoane au fugit din Ucraina, căutând refugiu în țările vecine.

Republica Moldova a înregistrat peste 1,9 milioane de persoane care i-au trecut granițele, fiind țara care a primit cei mai mulți refugiați din Ucraina pe cap de locuitor.