Cercetătorii au anunțat că au reușit să obțină material genetic dintr-un molar de Homo antecessor vechi de 800.000 de ani, descoperit în apropiere de localitatea Atapuerca din nordul Spaniei și de la un molar cu o vechime de 1,77 milioane de ani, de la o altă specie umană dispărută numită Homo erectus, găsit în apropierea orașului Dmanisi din Georgia.

Specialiștii au recuperat proteine străvechi din dinți fosilizați cu ajutorul unei metode numite paleoproteomică, ce facilitează găsirea materialului genetic în fosile prea vechi pentru a conține ADN din cauza degradării chimice în timp.

"Secvențele de proteine sunt determinate de secvența ADN din genomurile noastre și, prin urmare, aceste secvențe de proteine antice oferă unele informații evolutive. Am demonstrat anterior că suntem capabili să extragem proteine antice chiar și din fosile de animale cu o vechime de 2 milioane de ani", a declarat Frido Welker, specialist în antropologie moleculară la Universitatea din Copenhaga, autor principal al cercetării publicate în jurnalul Nature.

Până în prezent, cel mai vechi material genetic de la o specie umană dispărută a fost datată cu aproximativ 420.000 de ani în urmă.

Materialul genetic de Homo antecessor s-a dovedit deosebit de revelator, au precizat cercetătorii după ce l-au comparat cu mai multe date genetice de la specia noastră și de la specii umane dispărute.

S-a descoperit astfel că Homo antecessor era rudă apropiată cu ultimul strămoș comun al liniei evolutive, care a dus la apariția Homo sapiens, și cu doi "veri" dispăruți, omul de Neandertal și mai puțin cunoscutul om de Denisova.

"Acest lucru confirmă faptul că Homo antecessor se poate afla la baza unei noi colectivități umane, care apare probabil în urmă cu circa un milion de ani în Asia de Sud-Vest, în special în Coridorul Levantin (în Orientul Mijlociu)", a explicat paleoantropologul Jose-Maria Bermudez de Castro de la Centrul Național pentru Cercetări asupra Evoluției Umane din Burgos, Spania, coautor al studiului.

"Regiunea respectivă a fost un refugiu important pentru biodiversitate în timpul epocilor glaciare", contribuind la promovarea apariției de noi specii, a adăugat Bermudez.

Dintele analizat a fost găsit în 2003 și a aparținut unui bărbat. Deși multe aspecte cu privire la Homo antecessor rămân incerte, cercetătorii au menționat anterior dovezi care sugerează că specia practica acte de canibalism.

Cercetătorii au precizat că paleoproteomica poate contribui la descifrarea evoluției umane, îmbogățind cunoștințelor obținute prin studiul formei și structurii fizice a fosilelor scheletice.

Specia noastră a apărut inițial în Africa, cu aproximativ 300.000 de ani în urmă. Oamenii de știință au căutat să afle mai multe despre arborele genealogic uman, inclusiv despre strămoșii imediați ai liniei de descendență care a condus la apariția Homo sapiens, omul de Denisova și omul de Neandertal. "Datele moleculare", a spus Welker, "constituie o sursă independentă de informații evolutive".