Cu toate acestea, cei care doresc să se bronzeze nu au ce căuta aici: acest platou are o intensitate a luminii solare similară cu Venus, planeta „de foc” a Sistemului Solar.

Datele satelitare au sugerat anterior că cel mai însorit loc de pe Pământ este Altiplano, un platou vast de mare altitudine din Atacama, care se întinde în părți din Chile, Bolivia și Peru. După Tibet, este cel mai înalt platou de pe planetă, cu o altitudine medie de 3.750 de metri.

Este într-adevăr deșertul Atacama cel mai însorit loc de pe Pământ?

Pentru a vedea dacă înregistrările din satelit au fost precise, oamenii de știință au construit un observator atmosferic în 2016 la granița de nord-vest a platoului Chajnantor din deșertul Atacama, în nordul Chile.

Așa cum anticipaseră sateliții, datele de la observator au măsurat un record mondial de iradiere solară: 2.177 de wați pe metru pătrat, notează IFLScience.

Această valoare a fost înregistrată în timpul unei explozii de soare de vară în ianuarie 2017. Între timp, media pe tot parcursul anului a fost de 308 wați pe metru pătrat, despre care cercetătorii spun că este cea mai mare din lume.

„Este exact radiația de care ai avea parte vara dacă ai sta pe Venus”, a declarat pentru Raul Cordero, autorul studiului și climatolog la Universitatea din Groningen (Țările de Jos).

Trebuie ținut cont de faptul că Venus este cea mai fierbinte planetă din sistemul nostru solar. Deși Mercur este mai aproape de Soare, atmosfera foarte groasă a lui Venus reține căldura ca o seră. Temperatura medie a suprafeței este de 470°C, suficient de fierbinte pentru a topi plumbul. Deși în mod clar nu este atât de cald în deșertul Atacama, intensitatea luminii solare pe care o primește este comparabilă, sugerează cercetătorul.

De ce este radiația solară atât de mare în acest loc?

Norii joși reflectă radiația solară, răcind suprafața Pământului. În unele cazuri, totuși, norii pot crește de fapt intensitatea Soarelui. Cercetătorii au descoperit că perioadele deosebit de dure de iradiere solară au fost cauzate parțial de reflexia dintr-o împrăștiere subțire de nori sparți de înaltă altitudine.

Echipa și-a încheiat studiul remarcând modul în care Platoul Chajnantor ar oferi „un loc ideal pentru testarea siguranței, durabilității și proiectării viitoarelor centrale electrice (fotovoltaice) rezistente la variabilitate”.

„Dacă ești expus la un pericol atât de mare de radiații, trebuie să-ți protejezi pielea. În această locație specială, pentru oamenii care lucrează acolo… ei sunt conștienți că radiația este mare, dar acum știm cât de mare este cu adevărat”, a adăugat Cordero.