La concurs au fost admiși 16 candidați, dintre cei 23 care au depus dosarele. Candidații la funcția de judecător constituțional din partea Parlamentului trebuie să susține două probe - competiția dosarelor și un interviu. La examinarea dosarelor, membrii comisiei țin cont de nivelul studiilor, competențele profesionale și reputația celor care pretind la funcția de judecător al Curții Constituționale.

Unul dintre candidații la funcția de judecător constituțional, fostul ministru al Justiției, Vladimir Grosu, a declarat că Înalta Curte ar putea fi depolitizată prin proceduri și decizii transparente:

„Cred că pentru oricare jurist este o funcție care reprezintă vârful activității juridice. Depolitizarea CC poate avea loc prin proceduri transparente. Cele mai mari probleme au fost hotărârile netransparente prin proceduri. Dacă sunt la mijloc hotărâri care presupun că Înalta Curte trebuie să se expună, atunci și societatea ar trebui să solicite, de exemplu, avizul Comisiei de la Veneția”, a declarat Vladimir Grosu.

Fostul membru al CSM, Teodor Cârnaț, care candidează pentru această funcție, nu crede însă în depolitizarea Curții Constituționale:

„Sper că actuala comisie va da dovadă de profesionalism, independență și se vor selecta profesioniști. Dacă se va conduce de buchea politicului, atunci acest concurs este eșuat din stat. Nu cred în depolitizare, pentru că și Parlamentul și Guvernul sunt două instituții politice, sper ca CSM să fie apolitic. După ultimele acțiuni, aspectul politic va prevala în detrimentul profesionalismului”, a afirmat Teodor Cârnaț. 

Amintim că, după demisia in corpore a judecătorilor de la Curtea Constituțională, care au generat criza politică de la începutul lunii iunie în R. Moldova, urmează să fie aleasă o nouă componență a Înaltei Curți.

Curtea Constituțională este alcătuită din șase judecători: doi sunt numiți de Parlament, doi de Guvern și doi de Consiliul Superior al Magistraturii.