Între timp, s-au conturat două abordări diferite ale autorităților publice. Cele care proactiv și-au revăzut bugetele, reprioritizand cheltuielile și achizițiile publice. Și celelalte care continuă să facă achiziții de automobile de serviciu, covoare și alte bunuri în pofida situației actuale din sănătate și cea a bugetelor publice.

”Mai mult ca atât, unele autorități sfidează și prevederile legale, profitând de starea de urgență pentru a procura bunuri sau servicii prin aplicarea procedurii de negociere fără publicare pentru achiziții care nu au nicio legătură cu prevenirea sau combaterea infecției de COVID-19. De exemplu, din analiza datelor din MTender, am identificat cel puțin 8 proceduri de achiziție pentru procurarea automobilelor de diferite autorități publice din țară, cu valori cuprinse între 220 mii lei și ajungând până la 400 mii lei”, punctează Diana Enachi.

O altă constatare este discrepanța de preț. În cazul unor autorități serviciile îi costă pe cetățeni circa 700 mii lei, iar în cazul altor autorități locale, costul acestor servicii se ridică la câteva milioane de lei. De exemplu, Primăria mun. Hâncești a atribuit un contract de achiziții în valoare de peste 6,5 milioane de lei pentru servicii de amenajare a teritoriului prin procedura de licitație deschisă. La licitație a participat doar o singură companie, care a și fost desemnată câștigătoare.

Diana Enachi a constat o transparență extrem de limitată a achizițiilor în sistemul medical. Astfel, instituția responsabilă de achizițiile centralizate în sănătate, CAPSC utilizează vechiul sistem de achiziții publice SIA RSAP care este dificil de monitorizat, fiind afectată transparența.. Instituțiile medicale au fost împuternicite să desfășoare individual proceduri de achiziții publice, însă contrar prevderilor, aceastea nu rapoartează toate achizițiile către CAPCS. Metodă de achiziție utilizată frecvent este negocierea fără publicare, care este prevăzută în lege doar pentru cazuri excepționale.

Pentru a soluționa problema transparenței pe timp de pandemie mai multe ONG-uri au dezvoltat o platforma de date deschise privind achizițiile în sănătate – tender.health. Faptul că mai puțin de o treime din instituții medicale au raportat achizițiile desfășurate, denotă iresponsabilitatea instituțiilor și nedorința de a asigura transparența măcar și post-factum.

Diana Enachi a concluzionat că pe timp de pandemie valoarea totală a achizițiilor publice din sănătate se ridică la peste 100 milioane de lei. Totuși, având în vedere numărul mic al instituțiilor care au raportat, valoarea reală a achizițiilor este cu mult mai mare. Datele accesibile pe platforma tender.health au scos în evidență diferențe semnificative de  preț, dacă luăm drept exemplu, a celui mai utilizat produs în această perioadă - dezinfectantul – acestea ajung și la 30-40%.