Cazărmi rusești din Transnistria, „hoteluri” pentru fugari, titrează DW Moldova. Președinta Maia Sandu denunță o cârdășie a unor judecători și procurori cu grupările de crimă organizată și cere evaluarea externă a tuturor justițiarilor care examinează dosare de corupție. Se întâmplă după ce mai mulți demnitari pro-ruși de prim rang, cercetați pentru corupție, au reușit să fugă la Moscova sau în Transnistria cu puțin timp înainte de pronunțarea sentințelor. În plus, evaluarea Președinției arată că examinarea unor dosare de mare corupție sunt tergiversate intenționat de către judecători în așteptarea expirării termenului de prescripție. Maia Sandu i-a reproșat Consiliului Superior al Magistraturii (cu membri noi trecuți prin Prevetting) că nu a manifestat vreo atitudine față de aceste cazuri. Ea s-a referit și la cazurile mai multor foști demnitari de stat, care au reușit să fugă în Transnistria cu o zi înainte de a fi condamnați pentru corupție. Ultimul caz de acest fel s-a întâmplat săptămâna trecută. Pe 25 decembrie, cu câteva ore înainte să fie condamnat la 12 ani de închisoare, fostul președinte al Adunării Populare a Găgăuziei, Dmitri Constantinov, a fugit în Transnistria schimbând trei automobile. Poliția moldovenească a confirmat informația în baza măsurilor speciale de investigație. Din 2019, când a capitulat politic regimul condus de oligarhul Vladimir Plahotniuc, zeci de politicieni și funcționari de diferit rang, care au făcut parte din mașinăria coruptă a acestuia, au reușit să fugă de justiția moldovenească, ascunzându-se în mare parte în Rusia. Alții s-au refugiat în Marea Britanie, au cerut azil politic și se ascund până azi după proceduri birocratice, evitând extrădarea.

Veridica.md face o analiză a anului economic 2025: criza energetică, relația proastă cu FMI și aderarea la SEPA. Republica Moldova a trecut în anul ce se încheie de una dintre cele mai turbulente perioade din ultimii zece ani, iar toate speranțele sunt că 2026 va fi mai bun. Bucuria de începere a negocierilor de aderare la Uniunea Europeană și Planul de creștere de 1,9 miliarde de euro, aprobat de Comisia Europeană, rămâne umbrită de evoluția economică neconvingătoare, relația proastă cu Fondul Monetar Internațional și amânarea unor reforme, scrie publicația. Problemele structurale din economie continue, iar Republica Moldova a rămas, practic, fără potențial economic. Speranțele unora în agricultură, sau a altora în servicii IT se lovesc de deficitul major de cadre pregătite și de productivitatea muncii redusă comparativ cu alte state, de progresul tehnologic lent, precum și de tendințele demografice negative, cum ar fi îmbătrânirea populației. Ministerul Economiei recunoaște că cea mai serioasă constrângere a dezvoltării economice rămâne nivelul scăzut al productivității muncii, Republica Moldova situându-se sub media statelor din Europa emergentă. Printre alte probleme economice majore ale anului 2025 trebuie menționată și criza energetică și economică din regiunea transnistreană, economia căreia, dependentă de resursele energetice ieftine din Rusia, s-a prăbușit cu circa 15%. Pe de altă parte, autorul se referă la Planului de Creștere a Moldovei susținut de o asistență de circa 1,9 miliarde de euro din partea UE. Se estimează că implementarea acestuia va avea un impact pozitiv major asupra potențialului economic al țării în următorii trei ani, autoritățile vorbind despre asigurarea unei creșteri economice de circa 5% deja în anul 2028.

 „Uniunea Europeană își dorește să aibă R. Moldova în rândurile sale ca stat membru cu drepturi depline cât mai curând”. Moldova este statul candidat care în ultimul an a făcut cele mai mari progrese spre aderarea la Uniunea Europeană, opinia fiind împărtășită de toate instituțiile europene. Țara este bine pregătită, iar negocierile tehnice vor fi mai scurte”, spune într-un interviu la RFI, europarlamentarul român, Siegfried Mureșan. Președintele Delegației Parlamentului European pentru relațiile cu R. Moldova vorbește despre procesul de aderare, pașii ce urmează și de cât timp mai e nevoie ca Moldova să ajungă în marea familie europeană. „Chiar și în această perioadă în care negocierile nu au început oficial, formal, din punct de vedere tehnic, informal, lucrurile au progresat foarte mult și aceasta înseamnă că, la momentul în care negocierile vor începe, Republica Moldova este bine pregătită și negocierile tehnice vor fi mai scurte”. Președintele Delegației PE pentru relațiile cu R. Moldova declară, totodată că, toate reformele sunt importante, însă cea mai dificilă reformă, cea care trebuie să fie prioritară, este întotdeauna reforma justiției.

„Dacă nu pupi inelul Moscovei, ești nazist”. Cum construiește Rusia narațiuni propagandistice despre Republica Moldova – explică expertul Mihai Isac, preluat de Cotidianul. Republica Moldova este prezentată de propaganda Kremlinului drept un stat „neonazist”, condus de un regim totalitar anti-rus. O construcție propagandistică grosieră, menită să discrediteze parcursul european al Chișinăului.  Conform unui raport apocaliptic al Ministerului de Externe de la Moscova, la Chișinău s-ar fi instaurat o dictatură cu svastică. „În viziunea acestor diplomați, dacă nu stai „smirno” (drept) în fața Kremlinului, ești automat nazist. Republica Moldova vrea în Uniunea Europeană și condamnă invazia rusă din Ucraina. Prin urmare, propaganda rusă consideră că ne-am pus uniforma nazistă. Dacă nu pupi inelul Moscovei, ești fascist”, explică Mihai Isac. Un alt pilon al discursului propagandistic vizează identitatea și istoria, subiecte aparent sensibile pe care Kremlinul le folosește frecvent pentru a-și justifica acuzațiile. Eticheta de „nazism” este folosită întotdeauna de către ocupanți ca instrument de presiune politică. „În concluzie, după logica Kremlinului, orice apropiere a Republicii Moldova de Occident echivalează cu un marș fascist. Dacă nu facem ce vrea Moscova, devenim automat naziști. O etichetă absurdă. Republica Moldova vrea doar să fie o țară liberă, europeană, care decide pentru ea însăși. Refuzul de a fi vasali nu ne face fasciști, ci un stat demn”, a conchis expertul.