In conditiile in care Italia se confrunta cu tot mai multi imigranti, de la an la an tot mai diferiți, de pe alte continente - nu neaparat din Europa, sociologii italieni si-au propus sa se axeze pe altfel de studii asupra acestui fenomen: cercetări bazate pe stilul de viață al acestor imigranti, cultură, istorie, traditii, dar și pe contribuția lor la dezvoltarea economica și socială a tarii in care au ales sa trăiască.
In acest sens, Institutul de Studii Politice S. Pio V si Centrul de studii si cercetări IDOS au prezentat marti dupa amiaza un studiu despre comunitățile cele mai numeroase de imigranti din capitala italiana si integrarea lor.
Romanii rezidenti la Roma erau in 2004 - 15.353, iar - dupa 10 ani - sunt 76.430 - cei mai multi nu numai din capitala italiana, ci din întreaga Italie, unde potrivit aceluiași studiu sunt in prezent peste 1.081.000 de romani cu rezidenta, numarul real fiind insa mult mai mare, de chiar 1.500.000 de cetateni români.
In anul 2004, la Roma trăiau doar 15.360 de cetățeni romani cu rezidență. În prezent numarul lor a ajuns la 76.430 din cei 180.000 de romani care trăiesc in întreaga provincie si 207.000 din toata regiunea Lazio.
"Este un studiu care - pentru prima data in astfel de cercetări - încearcă să urmărească parcursurile de integrare în capitala italiana si in imprejurimi ale principalelor grupuri de imigranti, printre care este si cel al romanilor, care de altfel este și primul la Roma, la fel ca si in alte orase si regiuni din Italia" explică Maria Paola Nanni, coordonatorul acestui studiu intitulat "Roma-Italia. Dimensiuni transcontinentale ale imigrației".
"Din aceste grupuri am incercat sa evidențiem un profil, sa descoperim, sa aprofundăm asupra legăturilor cu țara de origine, cu familiile rămase acolo încercând sa analizam aceste legături ca o posibila pârghie de dezvoltare, dezvoltare care ar putea sa ajute fie Italia, fie chiar pe imigranti in acest parcurs de integrare, fie chiar si tarile de origine" completează Maria Paola Nanni.
Roma - "capitala românilor" din Italia
Imigrantii sunt clasificați pe continente. Din Europa sunt analizați românii - 76.430 cu rezidență la Roma și ucrainieni - 13.650. Din Africa: egiptenii - 8.230 și marocanii - 5050, din Asia: filipinezii - 42.300 și cei 31.300 de cetateni din Bangladesh cu rezidență la Roma, iar din America - cetățenii din Peru: 14.820 și cei din Ecuador - 7.780.
"Încă o dată se evidențiază că Roma este capitala românilor. Este capitala din punct de vedere statistic: sunt aproximativ 180.000 doar in provincia Roma deci 1 din 6 locuitori din Italia, dar mai ales exista numeroși întreprinzători români la Roma" a constatat sociologul Antonio Ricci, cel care s-a ocupat de studiu asupra comunității de români din Roma. "Cred ca pe viitor prezenta lor va creste in ciuda semnalelor de criza, in ciuda unor plecări sau a unor prezente tranzitorii, asta deoarece Roma este si un oras care ofera posibilități. Sunt numai aici 4.000 de întreprinzători romani. Un numar mic in comparație cu cei 180.000 de cetățeni romani rezidenti, dar este un numar care ofer locuri de munca pentru alte persoane, fie romani, fie italieni. Exista si alte aspecte: sunt 10.000 de copiii romani in scoli, sunt 1400 de studentii romani in universitățile din Roma dintre care 80% reprezinta o a doua generație.
Acesta este un semnal interesant. Nu au venit special pentru universitățile italiene, pentru căoricum in România sunt deja foarte bune, dar au crescut si au petrecut cea mai mare parte a vieții la Roma si continua să-si clădească un viitor specializându-se. Profilurile spre care se îndreaptă studentii romani sunt cele științifice, economice, juridice si deci constituie un schelet pentru viitorul societății romane și italiene" completează Antonio Ricci.
Doar un român din 5 lucrează în construcții la Roma
Prin aceasta cercetarea s-a mai constatat că românii nu lucrează numai în construcții sau în asistență familială, ci s-au extins și în alte domenii, inclusiv în agricultură. "Exista numeroase dimensiuni. Chiar in in sectorul de munca: un roman din 5 lucreaza in construcții, unul din 4 ofera asistenta familiară, ceea ce inseamna că mai mult de jumătate lucrează in alte domenii: deci trebuie sa eliminam sterotipul format ca românul este doar muncitor, iar românca doar "badanta", asistentă a bătrânilor. Am mai constatat ca în schimb, în afara Romei, este în crestere numarul românilor care lucreaza in agricultura, de multe ori pe cont propriu"a mai explicat pentru Radio Romania Actualitati, Antonio Ricci.
"Criza economica a sărăcit toate familiile din Roma și in special familiile românilor care - nu pot să spun că sunt sărace de douăori mai mult, dar sunt mai sărace decât ale italienilor. O soluție pe care familiile române au găsit-o pentru a ieși din criză, în afară de cele care s-au întors în țară, este aceea că au la baza un sentiment de solidaritate în familie prin care se protejează" a constatat în cercetările sale sociologul italian.
Doar 2-3% din cetățenii de etnie rromă din Roma sunt de naționalitate română
Antonio Ricci dorește să sublinieze că familia românilor "nu se Închide față de societate așa cum fac de exemplu chinezii, ci interacționează, este deschisă dialogului și reușste să depășească singura dificultățile". Există însă și cazuri de români care nu reușesc să se integreze, care nu au un loc de muncă, nu au o casă în care să doarmă, dar raportat la numărul total de români din întreaga capitală procentul este extrem de mic.
Referitor la familiile de români de etnie rromă, Antonio Ricci a constatat că "doar 1 din 2 cetățeni romi locuiesc în taberele autorizate de primărie si prin urmare cei care trăiesc în tabere ilegale întâmpină tot felul de greutăți. Cetățenii romi români reprezintă un procent de 2-3% din totalul nomazilor din Roma - si acest aspect îl scoatem în evidenta în studiu nostru pentru a elimina unele generalizări cum că întreaga comunitate de rromi este de naționalitate română" mai subliniază Antonio Ricci.
Un studiu care ajută la îmbunătățirea imaginii comunității de români
Pentru acest studiu, sociologii italieni au realizat interviuri în rândul imigranților din capitala italiană. Miruna Căjvăneanu de la Asociația socio-culturală Europaeus a răspuns în numele comunității de români.
Noutatea studiului constă în primul rând în perspectiva istorică pe care o oferă. Se vorbește despre fenomenul migratoriu românesc într-un context mult mai amplu decât în precedență.
Pe de altă parte, nu sunt prezentate doar aspecte statistice, ci și umane" consideră Miruna Căjvăneanu, care mai completează că acest volum "cu siguranță ajută și la îmbunătățirea imaginii pe care o au românii în Italia, pentru că nu întotdeauna sunt cunoscute aspecte legate de modul în care românii și străinii în general contribuie la economia italină sau la dezvoltarea socială a zonelor de acolo de unde străinii decid să se stabilească".