Este casa în care a locuit între eroii săi din roman, întrucât părinții, frații și oamenii de aici se regăsesc în mare parte în volumul "Ion", cel dintâi roman al scriitorului, și i-au servit drept modele în multe dintre operele sale, potrivit www.casememoriale.ro. și www.bistrita-nasaud.djc.ro.

Aflată în județul Bistrița Năsăud, în fosta localitate Prislop (astăzi Liviu Rebreanu), la 5 km de Năsăud și 18 km de Bistrița, este o casă țărănească, specifică zonei, reconstituită pe locul casei părintești a scriitorului, așa cum arată și www.complexulmuzealbn.ro. A fost ridicată în anul 1957, cu sprijinul localnicilor și contribuția soției și fiicei scriitorului, respectându-se planul celei vechi. În prezent găzduiește Muzeul memorial ce poartă numele scriitorului. În anul 1958, ca urmare a renumelui literar dobândit după publicarea romanului "Ion" (1920), localitatea Prislop a primit numele Liviu Rebreanu, iar ulterior a devenit cartier al orașului Năsăud.

Liviu Rebreanu, prozator și dramaturg, membru al Academiei Române, s-a născut la 27 noiembrie 1885 în satul Târlișua de la poalele Munților Țibleșului, însă după patru ani familia sa s-a mutat în comuna Maieru, pe Valea Someșului. A fost primul dintre cei 14 copii ai familiei învățătorului Vasile Rebreanu. Viața l-a purtat prin mai multe orașe ale țării, inclusiv în Capitală unde a condus Teatrul Național și Direcția Educației Poporului, chiar dacă pentru perioade scurte de timp. A fost sublocotenent în armata austro-ungară, funcționar în cadrul unei primării din Bistrița-Năsăud, a lucrat ca gazetar, dar și ca ajutor de notar. Cele mai reprezentative romane ale sale sunt ''Ion'', ''Răscoala'', ''Pădurea spânzuraților'', ''Gorila'', ''Ciuleandra'', ''Jar'', ''Amândoi''. A murit la 1 septembrie 1944, la vârsta de 59 ani, în casa sa din localitatea Valea Mare de lângă Pitești, județul Argeș.

În Bistrița-Năsăud se păstrează toate cele trei case în care a locuit Liviu Rebreanu pornind de la cea din comuna Târlișua și continuând cu cea din comuna Maieru, cunoscută drept muzeul ''Cuibul visurilor'', și cu cea din fostul sat Prislop. În cele trei încăperi ale casei sunt expuse de la obiecte personale ce au aparținut scriitorului, la mobilier, fotografii de familie și ediții din opera prozatorului apărute în țară și în străinătate.

Prima încăpere care a fost și bucătăria familiei Rebreanu și din care a rămas doar cuptorul, expune obiecte legate de începuturile activității sale de scriitor și dramaturg: reviste, manuale, multe documente, fotografii, numeroase citate despre scriitor și opera sa.

În cea de-a doua încăpere, exponatele introduc în lumea romanelor lui Liviu Rebreanu. Pot fi admirate printre altele costumele purtate de Ion din romanul cu același nume și de Ana, nevasta lui Ion. Deși romanul este în cea mai mare parte ficțiune, personajele sunt reale. Ion a murit în 1935, iar Ana, în 1973, la vârsta de 84 de ani, mormintele regăsindu-se în cimitirul din apropierea bisericii din Prislop.

De de mare interes, se bucură și pălăria și cureaua care au aparținut lui Ion, mărgelele, năframa și furca de tors ale Anei, alături boneta purtată de Emil (fratele scriitorului), prototipul lui Apostol Bologa din romanul "Pădurea spânzuraților", fotografii, scrisori, sentința de condamnare la moarte în original, sau bucăți din spânzurătoare. De asemenea sunt expuse obiecte referitoare la romanul "Răscoala", păstrându-se o schiță întocmită de Rebreanu cu propagarea mișcării din 1907, cu adnotări asupra desfășurării ei.

A treia încăpere prezintă obiecte și piese de mobilier care au aparținut lui Liviu Rebreanu, printre care: biroul de lucru, la care acesta și-a petrecut momentele cele mai importante din viață, alături de obiectele lui de scris și nelipsitul serviciu de tutun și cafea; un dulap, o oglindă, o canapea cu perne ornamentale, o masă cu patru scaune. Deosebit de prețioase sunt exponatele care au aparținut și altor membrii ai familiei precum cele ale învățătorului Vasile Rebreanu (regăsit sub numele Herdelea, în romanul "Ion"), fotografii de familie, dar și documente ce relevă tradiția familiei legată de scris.

De asemenea în casa memorială sunt prezentate cele trei mari opere care au fost transpuse pe peliculă cinematografică — "Ion", "Pădurea spânzuraților" și "Răscoala". Cărțile lui Rebreanu au fost traduse în 37 de limbi și se crede că această casă memorială este singura care deține un exemplar din romanul "Ion" editat în scrierea Braille.

Pe pereții casei memoriale sunt expuse multe tablouri de familie, iar în curtea acesteia se regăsește bustul lui Liviu Rebreanu, realizat în bronz de sculptorul Romulus Ladea.

În ansamblul ei Casa Memorială Liviu Rebreanu de la Prislop reflectă trăirea din care s-a născut fiecare cuvânt din romanele scriitorului care a cunoscut direct dramele trăite de eroii săi, pe care le-a înțeles și le-a transpus pe hârtie.

De-a lungul timpului i-au trecut pragul personalități de marcă ale culturii și literaturii române — George Călinescu, Tudor Vianu, Niculae Gheran (editorul operei Liviu Rebreanu), Grigore Vieru — dar și străine, o prezență notabilă fiind cea a profesorului nipon Sumiya Haruia, care a tradus în limba japoneză romanele "Ion" și "Pădurea spânzuraților".

Sursa: Agerpres.ro