”Ei bine, faptele sunt o chestie simpatică, iar faptele arată clar că unica agresiune pe care o vedem la granița Rusiei și Ucrainei o reprezintă creșterea prezenței militare a rușilor și retorica belicoasă a liderului Rusiei”, a declarat Psaki în conferința de presă zilnică de la Casa Albă.

În cadrul conferinței anuale de presă, Vladimir Putin a solicitat garanții imediate de securitate din partea SUA și NATO pentru a reduce tensiunile cu Ucraina, pe care a acuzat-o că pregătește o nouă ofensivă în Donbas, acuze respinse de Kiev.

În egală măsură, liderul de la Kremlin a declarat că NATO ”a păcălit” Rusia cu cinci valuri de extindere de la Războiul Rece și până în prezent.

Afrimațiile au fost respinse de Casa Albă, care, prin vocea aceleiași purtătoare de cuvânt, a amintit că această organizație este ”o alianță defensivă, nu una agresivă” și că ”nu există nicio dovadă care să sugereze contrariul”, atât în ceea ce privește NATO, cât și SUA.

Acesta este unul dintre subiectele abordate de secretarul de stat american, Antony Blinken, cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, într-o convorbire telefonică în care au reiterat sprijinul pentru suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei, desfășurată la scurt timp după ce oficialul american a discutat această temă cu omologul său britanic, Liz Truss.

Cât privește negocierile referitoare la această criză, care ar urma să demareze în ianuarie, anul viitor, potrivit mențiunilor lui Putin, purtătoarea de cuvânt a administrației președintelui Joe Biden, Jen Psaki, nu a dorit să confirme data, dar a recunoscut totuși că aceasta este intenția, făcând apel la răbdare până când se stabilesc toate detaliile.

Între timp, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a menționat în cadrul unei conferințe de presă comune cu noul prim-ministru al României, Nicolae Ciucă, că va convoca un Consiliu NATO-Rusia în urma propunerilor primite din partea Moscovei, dând asigurări că Alianța va face ”tot ce este necesar pentru apărarea tuturor aliaților”, garanție care vine să răspundă preocupărilor punctate de premierul român și subliniată anterior și de consilierul pentru securitate națională al lui Joe Biden într-o sesiune a formatului “București 9”. 

De altfel, propunerile înaintate de Kremlin au făcut obiectul unor discuții purtate de președintele francez, Emmnuel Macron, și de noul cancelar german, Olaf Scholz, cu liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, în urma cărora armele din regiunea ucraineană Donbas, controlată de separatiștii pro-ruși, au tăcut.

”Sperăm că pacea rezultată va crea spațiul diplomatic necesar pentru a dezescalada tensiunile regionale și va oferi o atmosferă pozitivă pentru discuții ulterioare”, menționează Departamentul de Stat american într-un comunicat.

Cert este că Statele Unite și Uniunea Europeană se vor coordona pentru orice tratative privind arhitectura de securitate europeană în contextul consolidării militare a Rusiei la granița cu Ucraina, unitate ce poate fi observată și pe axa NATO-UE, cele două atrăgând atenția asupra consecințelor grave pe care le are de suportat Moscova dacă recurge la noi agresiuni împotriva Kievului, ecou al avertismentelor enunțate de Olaf Scholz în primul său discurs susținut în Parlamentul german. 

Astfel, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a semnalat posibilitatea impunerii de noi sancțiuni politice și economice, acțiune sprijinită și de România, în vreme ce președintele american, Joe Biden, i-a transmis omologului rus că SUA și aliații europeni vor adopta ”măsuri severe” în cazul unei escaladări militare în Ucraina.

Ranforsând mesajul, Jake Sullivan, consilierul prezidențial pentru probleme de securitate a declarat că Washingtonul intenționează să ”furnizeze Ucrainei material defensiv suplimentar” și că ”își va ajuta aliații NATO de pe flancul estic cu capacități suplimentare” în cazul unei invazii din partea Rusiei.

De asemenea, Sullivan a dat asigurări că SUA vor folosi controversatul gazoduct Nord Stream 2 ca ”pârghie” pentru a descuraja Moscova să invadeze Ucraina, țară care și-a exprimat îngrijorarea că acest proiect ar putea reduce rolul său energetic regional.