Directorul executiv al Asociației “Motivație”, Ludmila Iachim menționează că, deși, există mai multe servicii sociale care asigură viață independență și trai în comunitate pentru persoanele cu dizabilități cum ar fi “Casa Comunitară”, „Locuință Protejată”, Serviciul de asistență parentală profesionistă pentru copii cu dizabilități, totuși continuă instituționalizarea persoanelor cu nevoi speciale.

Există o insuficiență a serviciilor sociale comunitare, adică nu sunt îndeajuns pentru persoanele cu dizabilități care ar asigura suportul în funcție de necesitățile individuale, de cereri. Există risc ca aceste servicii să nu fie sustenabile din moment ce bugetele locale au fost descentralizate. În pofida cadrului legal pe care îl avem, totuși există și continuă instituționalizarea persoanelor cu dizabilități.

O altă problemă sesizată de către Alianța Organizațiilor pentru Persoanele cu Dizabilități este accesul limitat la serviciile de orientare și formare profesională, tehnologii informaționale reduse și lipsa echipamentului pentru incluziunea educațională a copiilor și persoanelor cu dizabilități senzoriale.

Totodată, majoritatea persoanelor cu nevoi speciale au acces limitat la serviciile de recuperare și reabilitare, iar 60% au într-o mică măsură sau deloc acces la medicamente compensate. Asigurarea dreptului la muncă și încadrarea în câmpul muncii este o altă problemă pentru persoanele cu dizabilități, susține directorul executiv al Alianței Organizațiilor pentru Persoanele cu Dizabilități, Galina Climov.

Conform cercetărilor din domeniu, mai bine de 80 de procente de participanți la cercetare nu sunt angajați în câmpul muncii și singura sursă de venit rămâne prestațiile sociale. Alte provocări ar fi că aceste persoane sunt mai puțin informate despre dreptul lor la muncă. Stima de sine și motivația le sunt scăzute. Nivelul de pregătire și calificare redus al persoanelor cu dizabilități, iarăși, este o provocare la momentul de față. 

În contextul pandemiei de COVID-19 persoanele cu dizabilități de auz nu au acces la informație de ultimă oră, menționează directorul executiv al Centrului pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități, Vitalie Meșter.

În perioada aceasta de pandemie, în contextul COVID-19, declarațiile, briefing-urile, conferințele de presă făcute live de către autoritățile publice centrale nu sunt însoțite de către trăducător în limbajul semnelor. Persoanele cu dizabilități de auz nu au acces la informație de ultima oră ce ține de prevenirea și combaterea răspândirii infecției COVID-19. 

În Republica Moldova sunt 176 de mii de persoane cu dizabilități dintre care aproape 11 mii sunt copii.