Fără Plahotniuc și fără martori, la ultima ședință de judecată din acest an – relatează Ziarul de Gardă.  La ultima ședință de judecată din acest an, inculpatul Vladimir Plahotniuc nu s-a prezentat, preferând să rămână în penitenciar pentru a studia materialele dosarului, după cum au anunțat avocații lui. Ședința din 23 decembrie 2025 s-a desfășurat și fără prezența martorilor, iar avocații lui Plahotniuc au declarat că nu au putut asigura prezența niciunuia. Până în prezent au fost audiați 7 dintre cei 20 de martori ai apărării acceptați de instanță. În cadrul ședinței au fost audiate materialele dosarului prezentate de partea apărării, între care s-au numărat informații din sentința de condamnare a lui Ilan Șor și din Raportul Kroll. Din datele prezentate reiese că beneficiari ai tranzacțiilor efectuate de compania Zenit Management, folosită în fraudarea sistemului bancar, ar fi fost Ilan Șor, Veaceslav Platon și Vlad Filat, și că Raportul Kroll nu l-ar fi identificat pe Vladimir Plahotniuc în spatele companiei Zenit Management.

Șeful adjunct al Direcției generale arhitectură, urbanism și relații funciare din Chișinău – instituția care autorizează tot ce se construiește în capitală – și-a cumpărat un duplex într-un cartier select din sectorul Ciocana, relatează jurnaliștii de investigație de la RISE Moldova. L-a luat pe datorie, chiar de la dezvoltatorul căruia i-a semnat certificatul de urbanism și autorizația de construcție pentru un complex locativ. Proiectul autorizat de Primărie a stârnit revoltă în spațiul public. Autoritățile sunt acuzate că au permis dezvoltatorului să construiască un complex de aproape trei ori mai mare decât prevede planul urbanistic. RISE a urmărit traseul aprobărilor și l-a suprapus cu tranzacțiile familiei arhitectului șef adjunct. Ce au descoperit jurnaliștii de investigație citiți în ancheta „Interese la Arhitectură: adjunct cu duplex pe datorie”.

De la Europa Liberă aflăm cum a marcat Comratul 31 de ani de autonomie găgăuză. Găgăuzia a marcat, pe 23 decembrie, 31 de ani de la adoptarea legii prin care a primit statutul de autonomie. Festivitățile de la Comrat au avut loc în timp ce oligarhul fugar Ilan Șor își pierde influența căpătată în ultimii ani asupra regiunii. Dar au fost însoțite de noi critici la adresa autoritățile centrale despre faptul că ar limita autonomia acordată Comratului în 1994. La ceremoniile care inclus depuneri de flori în cinstea „luptei găgăuzilor pentru autodeterminare”, o adunare și un concert la Casa de Cultură din Comrat, au participat lideri locali și fețe bisericești, dar și reprezentanți ai ambasadelor Turciei și Federației Ruse. Nu au fost de față oficiali de la Chișinău sau foști guvernatori ai autonomiei, dar printre participanți s-a numărat fostul președinte democrat al parlamentului, Dumitru Diacov. Marea absentă a ceremoniilor... ...a fost bașcana Evghenia Guțul, care se află în arest în Penitenciarul nr.13 din Chișinău, din luna august. Condamnată de prima instanță la 7 ani de detenție pentru complicitate la finanțarea ilegală a fostului Partid Șor. În cadrul festivității, guvernatorul interimar al autonomiei, Ilia Uzun, a dat citirii „mesajului de felicitare” transmis de Guțul prin avocații săi.

Veridica relatează care au fost cele mai răspândite FAKE-uri și DEZINFORMĂRI în Republica Moldova în acest an care se încheie. În 2025, an electoral marcat de alegerile parlamentare din 28 septembrie, propaganda rusă și pro-rusă a intensificat campaniile de dezinformare în Republica Moldova, concentrându-se, la fel ca în 2024, pe demonizarea Uniunii Europene, alimentarea fricii de război și delegitimarea autorităților pro-europene de la Chișinău. Narațiunile false au vizat rolul UE în criza energetică și economică, pretinsa militarizare a blocului comunitar, implicarea NATO în regiune, precum și acuzații de „dictatură”, „rusofobie” și persecuție politică, toate având ca scop influențarea opțiunilor electorale, subminarea sprijinului pentru integrarea europeană și menținerea controlului informațional asupra regiunilor vulnerabile, în special Transnistria și Găgăuzia.

Moldova în 2025: politicile sociale – totul ca înainte, doar că mai rău, constată sociologul Vitalie Sprânceană, într-un editorial preluat de Anticorupție.md. autorul face referire la rezultatele preliminare ale Recensământului Populației și Locuințelor 2024. Cea mai importantă concluzie a acestui exercițiu standard de numărare a populației este că Republica Moldova se află într-un proces constant, dramatic și, practic, ireversibil de scădere a populației: potrivit BNS, populația cu reședință obișnuită a constituit 2.401,2 mii de persoane, ceea ce reprezintă o diminuare de 13,9% față de anul 2014. Cu alte cuvinte, Moldova se depopulează într-un ritm mediu de aproximativ 1,3% pe an, fapt care o plasează printre țările cu cel mai accentuat declin demografic. Prognozele pentru anii următori rămân la fel de sumbre. Orice plan de dezvoltare viitoare a țării ar trebui să țină cont de această realitate demografică, care exercită presiuni semnificative asupra sistemului de pensii și asupra celui de sănătate, dar impune, totodată, limite clare în ceea ce privește creșterea economică și modelul de dezvoltare al țării. Autorul mai atrage atenția asupra stagnării creșterii economice a Republicii Moldova. Printre tendințele care au continuat să se agraveze în anul 2025 se numără și sărăcirea populației. În termeni reali, salariile au crescut cu doar 1–2%, în pofida unei creșteri nominale de aproximativ 10%, iar pensiile, exprimate în valoare reală, au înregistrat chiar scăderi.