Extrădarea lui Vladimir Plahotniuc în Republica Moldova a fost suspendată din cauza anchetei din România privind falsificarea documentelor, relatează RFI, după ce o sursă juridică greacă a declarat, sub condiția anonimatului, că Ministerul Justiției din Grecia a suspendat procesul deoarece Plahotniuc este anchetat și în România pentru falsificare de acte și acum trebuie să dea explicații unui procuror grec care se ocupă de acest caz. RFI amintește că, la scurt timp după ce Plahotniuc a fost reținut în Grecia, pe 22 iulie, Poliția Română a anunțat că a deschis un dosar penal pe numele oligarhului pentru infracțiuni de fals material în înscrisuri oficiale și uz de fals. Fugarul avea cel puțin șase identități diferite și în jur de 20 de acte false, emise de România, Bulgaria, Ucraina, Irak și Vanuatu.

Fostul premier Ion Sturza a declarat în cadrul unei emisiuni de la Jurnal TV, că din informațiile pe care le deține, la Chișinău deja ar exista provocatori specializați în destabilizări, unii dintre care au venit din stânga Nistrului. Întrebat la ce provocări ne-am mai putea aștepta pe ultima sută de metri a actualei campanii electorale, înainte de alegerile din 28 septembrie, Ion Sturza a menționat că pericolul influențării alegerilor este mare, dar instituțiile de forță din Republica Moldova demonstrează în ultimii ani că sunt pregătite să facă față situației. Fostul premier a mai adăugat că în opinia sa, din actualii candidați înscriși la parlamentare, jumătate primesc bani de la Șor și dacă aceștia ar fi excluși, am putea rămâne cu o listă relativ scurtă. La întrebarea când a fost mai mare pericolul deturnării alegerilor, acum sau în 2024, Ion Sturza a menționat că „evident, acum e mai mare”.

Altarul bisericesc, transformat în scenă electorală, este titlul unei analize publicate de asociația PROMO-LEX. Ultimul raport al Misiunii de observare a alegerilor parlamentare din 28 septembrie reflectă că practica unor concurenți electorali de a implica Biserica, pentru a acumula capital electoral,  este la fel de răspândită ca și în alte scrutine. Observatorii Promo-LEX au semnalat cel puțin patru cazuri de implicare a cultelor religioase în campania electorală, deși legislația Republicii Moldova sancționează astfel de acțiuni. Un exemplu în acest sens este Blocul Patriotic care s-a lansat în campania electorală în apropierea Mănăstirii Căpriana, fiind publicate poze pe rețelele de socializare, care includ atât imaginea mănăstirii, cât simbolurile electorale ale blocului. Și candidatul independent Andrei Năstase a apelat la biserică pentru lansarea în campania electorală. La evenimentul organizat la Mândrești, Telenești, a participat și preotul localității, care l-a binecuvântat și a venit cu îndemnul de a-l susține. Promo-LEX raportează și cazul Episcopului de Bălți și Fălești Marchel care îndeamnă creștinii să nu accepte și să se opună valorilor europene. „Rolul Bisericii ar trebui să se limiteze la educația civică și morală și la consolidarea unității sociale, fără a interveni în competiția electorală sau a influența preferințele electorale ale enoriașilor”, concluzionează Promo-LEX.

George Simion a fost sprijinit de „armata digitală a Kremlinului”. „Oamenii votează pentru unul, dar altul câștigă”, titrează Ziarul de Gardă. Trolii din rețeaua „InfoLider”, coordonată și finanțată „direct de la Moscova”, pe care ZdG a documentat-o în investigația „Armata digitală a Kremlinului”, publicată ieri, 18 septembrie, au primit indicația de a-l sprijini pe George Simion, după ce acesta a fost înfrânt în cadrul alegerilor prezidențiale din România. „Simion nu a fost un candidat prezidențial convenabil pentru UE și globaliști. […] Oamenii votează pentru unul, dar altul câștigă”, acesta a fost mesajul pe care „infoliderii” au avut însărcinarea de a-l viraliza. La o zi după ce România l-a ales președinte pe Nicușor Dan cu 53,6%, rețeaua de trolli „InfoLider”, plătită „direct de la Moscova” a fost activată în sprijinul lui George Simion, care a fost înfrânt în alegeri.

Veridica.md explică într-un articol cum propaganda rusă amenință alegerile parlamentare din Republica Moldova – prin „fraudă, frică și falsuri”. Propaganda rusă își centrează în continuare atacurile asupra Republicii Moldova, promovând narațiuni despre fraudarea alegerilor pentru a submina încrederea în procesul democratic, a descuraja participarea la vot – mai ales în diaspora – și a pregăti terenul pentru proteste post-electorale. Arsenalul de falsuri, - de la acuzații privind implicarea Uniunii Europene și a României până la teme despre „atacuri” asupra Bisericii Ortodoxe, agriculturii sau identității religioase, - urmărește să blocheze integrarea europeană a Chișinăului și să readucă țara în sfera de influență a Kremlinului, folosind în acest scop frica, ura și minciuna. Campania de dezinformare a Rusiei a atins o intensitate explozivă, cu rețele care pompează milioane de euro, criptomonede și fake news pentru a destabiliza statul. În spatele fiecărei „știri” despre fraudă, război sau atac asupra Bisericii se află o strategie rece de subminare a democrației. Republica Moldova riscă să devină laboratorul perfect al unui război hibrid menit să-i distrugă viitorul european, iar, pe termen lung, să distrugă și Europa, conchide Veridica.

Rachetele rusești nu aleg dacă ești pro-rus sau pro-european, titrează DW, după un interviu despre viitorul Autonomiei Găgăuze în contextul integrării europene a Republicii Moldova, cu Nata Cebotari, jurnalistă și scriitoare din Găgăuzia. Deși cei mai mulți locuitori ai Găgăuziei afirmă că susțin o Moldovă neutră, partidele pro-ruse continuă să domine peisajul politic local, promovând menținerea unor legături strânse cu Federația Rusă. Totuși, sunt foarte mulți tineri din această regiune, care văd viitorul Republicii Moldova în Uniunea Europeană, cea care în ultimii ani a investit în construcția de drumuri, sisteme de alimentare cu apă și grădinițe, a menționat Nata Cebotari. Cât despre impactul scrutinul din 28 septembrie pentru regiunea găgăuză, jurnalista a spus: „Ceea ce mă preocupă foarte mult în privința alegerilor parlamentare este că majoritatea parlamentară va determina viața noastră pentru următorii patru ani. Dar eu cred că nu e vorba doar de patru ani. Dacă partidele pro-ruse vor obține majoritatea, putem ajunge înapoi cu 10, 20 sau chiar 30 de ani”, a spus Nata Cebotari.