În ultimele zile, agenții de influență ruși și propagandiștii escaladează acuzațiile împotriva conducerii Republicii Moldova. Ei susțin că președinta Maia Sandu, care este portretizată drept „instabilă emoțional”, ar fi cerut pregătirea unui plan militar pentru a prelua controlul asupra regiunii transnistrene și a „elimina” trupele ruse de menținere a păcii din regiune. Pe de altă parte, Uniunea Europeană este acuzată de pasivitate sau sprijin tacit pentru presupusa escaladare a situației, sugerându-se că nu s-ar opune unor noi crize în sfera de interes a Rusiei. Autoritățile au dezmințit informațiile. Ziarul de Gardă a urmărit cum a apărut și a luat amploare falsul respectiv. Comentând acuzațiile Rusiei că autoritățile Republicii Moldova ar pregăti acțiuni militare în regiunea transnistreană, expertul WatchDog, Andrei Curăraru, a punctat că aceste declarații sunt parte dintr-un plan de destabilizare, iar scenariile posibile care vin după ele sunt îngrijorătoare. Rusia ar putea regiza un sabotaj sau un atac cu drone, prezentat ca fiind din partea Moldovei. Acest lucru le-ar oferi pretextul pentru a escalada tensiunile și a justifica o intervenție „de protecție” în Transnistria. Aceste crize fabricate sunt tipice Kremlinului. Al doilea scenariu: acuzații suplimentare de sabotaj energetic. Dacă MGRES cedează din cauza problemelor tehnice și trecerii la cărbune, Moscova va da vina pe Chișinău. Asta ar devia atenția de la propriile lor eșecuri și ar provoca mai multă ostilitate între Transnistria și Moldova. Al treilea scenariu: escaladarea propagandei. Retorica anti-moldovenească s-ar putea intensifica, cu mesaje despre „amenințări militare” din partea Chișinăului. Scopul este să radicalizeze populația transnistreană, să blocheze orice dialog și să amplifice tensiunile din societate și să provoace haos, citim în Ziarul de Gardă.

Ultima tentativă a lui Putin de a ÎNGENUNCHEA R. Moldova. Liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, vrea să-i lase și pe cetățenii R. Moldova în întuneric, după un nou atac cu rachete asupra infrastructurii critice din Ucraina, declară deputatul Radu Marian, citat de Ziarul Național. El dă asigurări că aceasta ar fi ultima iarnă când Putin și regimul său mai poate șantaja energetic R. Moldova. „În această zi sfântă, imperiul răului, condus de Putin, a atacat Ucraina cu 70 de rachete și 100 de drone. Putin dorește ca ucrainenii să înghețe de frig și să rămână în beznă. La fel, Putin vrea ca moldovenii – atât cei de pe malul drept al Nistrului, cât și cei din regiunea transnistreană – să înghețe de frig și să stea în întuneric. Din acest motiv Gazprom amenință cu stoparea livrărilor de gaze naturale către regiunea transnistreană începând cu 1 ianuarie, deși are obligația contractuală să o facă", a precizat Marian. Deputatul a amintit că din cauza bombardamentelor cerute de Putin Centrala de la Cuciurgan nu mai poate genera energie la capacitate maximă. ,,Din acest motiv, rușii au bombardat, cu câteva săptămâni în urmă, liniile electrice de la Podolsk, de lângă R. Moldova, pentru a pune la pământ industria din nordul regiunii transnistrene și pentru a crea un deficit de electricitate în toată R. Moldova. Din acest motiv Gazprom a stopat livrările de gaze naturale către R. Moldova în toamna anului 2022. Putin dorește ca moldovenii să înghețe și să stea în întuneric ca să genereze nemulțumire și haos în societate, astfel încât, la alegerile parlamentare, bandiții finanțați de el să preia controlul asupra republicii”. El a mai declarat că până la finalul anului 2025 va fi finalizată construcția liniei de conexiune electrică cu România și că acesta va fi ultimul an în care rușii pot folosi împotriva R. Moldova arma energetică.

Dacă Rusiei i se permite să anexeze părți din Ucraina, întreaga regiune va fi în pericol, atenționează într-un articol pe Veridica.ro experții letoni. Pe măsură ce se intensifică discuțiile despre pace în Ucraina cu înghețarea actualei linii a frontului, o parte din partenerii Kievului, inclusiv Letonia, consideră că acesta ar fi un scenariu periculos. Poziția oficială a Letoniei: Rusia trebuie învinsă. Pe 17 octombrie, înainte ca Trump să fie reales la Casa Albă, Parlamentul Letoniei a adoptat o rezoluție conform căreia pacea în Ucraina și în regiune este posibilă doar prin înfrângerea Rusiei. În plus, Letonia sprijină aderarea Ucrainei la NATO și la Uniunea Europeană, solicită înăsprirea regimului de sancțiuni împotriva Rusiei și Belarusului și susține livrarea de arme cu rază medie și lungă de acțiune în Ucraina. Între timp, președintele leton, Edgars Rinkēvičs a cerut țărilor NATO să își majoreze bugetul de apărare la 3% din PIB. În plus, președintele leton a subliniat că victoria lui Trump înseamnă că Europa trebuie să se gândească mai mult la securitatea proprie. Potrivit intereselor Letoniei, Ucraina trebuie să învingă Rusia, dar se pare că acest lucru nu va fi posibil. „Nu îi putem cere Ucrainei să lupte până la ultimul om”, subliniază experții, care recunosc că nu se va ajunge la o pace echitabilă pentru că „este nevoie de multe lucruri care ar fi foarte, foarte greu de implementat”, de exemplu, înapoierea teritoriilor ocupate de ruși. Letonia este interesată de menținerea sistemului internațional actual, ceea ce presupune ca agresorul să fie pedepsit, iar Ucraina să revină la granițele din 1991. „Ar fi benefic ca țările mici să nu acorde Rusiei liberă trecere, pentru că altfel s-ar crea un precedent foarte periculos, prin care agresiunea să fie sancționată cu măsuri punitive disproporționate”, scrie Veridica.ro.