Potrivit comunicatului, scopul intervenției a fost determinat de interesul public vizând asigurarea unei bune administrări a justiției, în particular necesitatea redistribuirii sarcinii judiciare, echilibrării volumului de lucru a Colegiului penal și cel civil, comercial și de contencios administrativ, în raport cu complexitatea cauzelor repartizate spre examinare și solicitarea instanței în domeniile distincte de specializare, cum ar fi domeniul justiției penale, consolidarea încrederii societății în justiție.

Instanța notează că judecătorii din Colegiul penal, se confruntă cu sarcini judiciare exorbitante, având în medie câte 500 dosare penale, afectându-se dreptul justițiabililor și calitatea actului de justiție penală, dosarele de rezonanță privind comiterea crimelor deosebit de grave  ajungând a fi examinate mai bine de 5 ani, potrivit sursei citate.

”Modificarea componenței completurilor de judecată s-a realizat în interesul general al justiției și nu al judecătorilor, motiv din care la formarea completurilor s-a acordat prioritate interesului general al justiției în raport cu interesul individual al judecătorilor”, se menționează în comunicat. Acest fapt a provocat indignarea unor judecători și inițierea procedurilor de contestare, ceea ce potrivit instanței s-a realizat ”fără just motiv”.

”În cadrul Curții de Apel Chișinău, activează judecători, misiunea cărora este de a sluji cu dedicație interesul justiției, făcând abstracție de interesele individuale și/sau dificultăți personale cu care s-ar putea confrunta fiind angajați în serviciul public al justiției.

În cadrul procedurii administrative de formare a completurilor, nu s-au consultat preferințele judecătorilor de a activa într-un anumit complet sau de a judeca cauze în comun cu colegii în raport cu care se simt mai confortabil, pentru a se ajunge la excluderea percepției asocierii judecătorilor în completuri de judecată și promovarea solidarității colegiale în procesul de soluționare a cauzelor civile.  

În cadrul unei proceduri administrative de formare a completurilor de judecată, în care compromisul dintre corpul judecătoresc și factorul administrativ, a fost exclus în favoarea corporatismului judecătoresc, s-a încercat livrarea către justițiabil a mai multor garanții de calitate a justiției.

Justiția înfăptuită de completurile de judecată în care compatibilitatea personală a judecătorilor nu a fost luată în considerație și nici interesul membrilor completurilor de judecată de a judeca anumite categorii de cauze, s-a reținut a fi în interesul calității actului de justiție.

Interesul judecătorilor privind specializarea în anumite materii, în cadrul prezentei proceduri, a fost sacrificat în interesul unei bune administrări a actului de justiție, în cadrul căreia misiunea judecătorului este de a servi dezinteresat interesele justiției” , justifică instanța modificările operate.