Bulgaria și-a modificat planurile de aderare la zona euro ca urmare a presiunilor venite de la BCE
-
13 Iunie 2018 11:40
Cedând presiunilor venite de la Banca Centrală Europeană și Uniunea Europeană, Bulgaria va încerca anul viitor să adere simultan la uniunea bancară și la ERM-2 (mecanismul ratelor de schimb - n. r.), anticamera zonei euro, a declarat marți ministrul bulgar de Finanțe, Vladislav Goranov, transmit Bloomberg, AGERPRES și MOLDPRES.
Bulgaria, cea mai săracă țară membră a Uniunii Europene, îndeplinește toate criteriile economice pentru aderare la ERM-2. Moneda națională, leva, este deja legată de euro, datoria publică este sub media din zona euro și sub limita de 60% din PIB cerută de UE, iar țara înregistrează un surplus bugetar.
Însă, în timp ce aderarea Bulgariei la ERM-2 a primit sprijinul cancelarului german Angela Merkel și al președintelui Franței, Emmanuel Macron, BCE a fost mai reticentă având în vedere că au trecut doar câțiva ani după ce a patra mare bancă din Bulgaria a intrat în colaps, ceea ce a declanșat demisia guvernatorului Băncii Naționale și alegeri anticipate.
Vladislav Goranov, ministrul bulgar de Finanțe a făcut un apel către statele membre ale zonei euro să se abțină să formuleze noi solicitări Bulgariei, care vrea să devină a 20-a țară membră a zonei euro.
"În decurs de un an, vom putea să intrăm simultan într-o cooperare mai strânsă în cadrul uniunii bancare și ERM. Însă avem nevoie de angajamente ferme din partea partenerilor noștri că nu vom intra într-un joc fără sfârșit", a spus Goranov.
Mecanismul ERM II prevede că evoluția cursului de schimb al monedei unei țări candidate trebuie să rămână într-un interval de variație de plus/minus 15% față de un nivel central agreat, timp de doi ani înainte de adoptarea euro.
Bulgaria urmează de mai mulți ani un regim de austeritate, denumit Consiliul monetar, în conformitate cu care moneda națională (leva) a fost legată mai întâi de marca germană și ulterior de euro la un curs de schimb fix. Acest sistem a permis țării vecine să mențină indicatori macroeconomici stabili și printre cele mai mici datorii publice (26,8% din PIB) din Europa.