Parlamentul de la Chișinău a aprobat în prima lectura legea bugetului pentru anul 2023 cu alocări suplimentare palpabile pentru principalele instituții de stat. Cea mai mare creștere bugetară a obținut-o Ministerul Apărării. Bugetul armatei a fost majorat cu 68% comparativ cu anul 2022 și va constitui 1.697,1 milioane lei, ceea ce reprezintă 0,55% din Produsul Intern Brut al țării. Oricum este insuficient, susține ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi. Pentru a asigura o schimbare în domeniul apărării naționale, este nevoie de alocații financiare echivalente cu 2% din PIB. „Buget militar normal ar trebui să fie de 1-2 la sută din PIB, timp de 5-7 ani la rând, ca să putem face schimbări vizibile. Dacă credem că un adaos de 0,3% din PIB la alocațiile anterioare de 0,3% poate schimba lucrurile, greșim”, a menționat ministrul moldovean al Apărării. El susține că neutralitatea costă: „Atâta timp cât suntem neutri, trebuie să avem grijă și să investim în securitatea noastră”. „Banii alocați în plus în 2023 vor fi investiți  în apărarea spațiului aerian al Republicii Moldova. Dar dacă alocăm azi banii pentru un sistem antiaerian, îl vom primi cel mai devreme peste un an și jumătate”, a explicat ministrul Nosatîi la Forumul de integrare europeană desfășurat la Chișinău.

În 2022 s-au întâmplat două lucruri care au făcut ca dosarul transnistrean să nu mai fie neglijabil, scriu experții Organizației Inițiativă pentru Pace. Războiul, care a făcut ca regiunea transnistreană să nu mai fie privită doar ca un balast, sau un promotor al intereselor Moscovei în țara noastră. Transnistria nu mai este doar un instrument de presiune rusească asupra Chișinăului de care toți se feresc ca de deochi. Regiunea transnistreană a redevenit o amenințare de securitate prin conflictul nerezolvat. Mai nou, am văzut că nu ne descurcăm din punct de vedere energetic fără stânga Nistrului. Totodată, statutul de țară-candidat, statut care vine nu doar cu stimulente, dar și cu obligații, față de proprii cetățeni, în primul rând. Ar fi frustrant dacă am îndeplini toate condițiile de aderare la UE, și doar conflictul nerezolvat ne-ar ține în afara Uniunii Europene. Integrarea europeană și reintegrarea acum sunt strâns corelate, scrie I4P, pe canalul său de Telegram.

Europa Liberă explică „Cum Tiraspolul limitează disidența în Transnistria. Incitarea la extremism” este cel mai frecvent pretext aplicat de administrația separatistă de la Tiraspol pentru a-i putea condamna pe cei incomozi. „Legea” adoptată recent, supranumită „legea Gurețki”, care prevede termene de până la 10 ani de închisoare pentru cei care încearcă să se plângă altor instanțe decât celor transnistrene, urmărește să limiteze orice disidență în regiune. Sunt constatări ale expertului Asociației Promo-LEX Alexandru Postică la Europa Liberă.  O simplă discuție la radio, orice exprimare poate fi calificată drept extremism... Întrebat despre efectele așa zisei „legi Gurețki”, Alexandru Postică a atenționat că „suntem martorii unei închideri definitive a oricăror posibilități ca cetățenii de acolo să reclame încălcările drepturilor lor.” „Este vorba despre o zonă complet izolată datorită acelor prevederi”, apreciază expertul.

Zona de Securitate relatează despre „Cazul lui Victor Pleșcanov: operațiune de înăbușire a gândirii și opiniilor incomode”, după cum titrează publicația. Viața familiei lui Victor Pleșcanov, un activist din regiunea transnistreană originar din Tiraspol, s-a schimbat după ce a intrat în vizorul structurilor de securitate din regiune, așa-numitul MGB. Victor se află în penitenciarul din Tiraspol de mai bine de 6 luni, fiind condamnat la 3 ani și două luni de privațiune de libertate într-un dosar secret, ce se presupune că i se incriminează incitare la extremism. Coșmarul persecutării a început odată cu exprimarea în public a susținerii sale față de poporul ucrainean. „El era împotriva războiului, mereu spunea că acolo mor frații noștri indiferent de naționalitate, el era pur și simplu împotriva războiului, spune Oxana Lopușneak, soția lui Victor Pleșcanov, deținut ilegal la Tiraspol. Anterior la noi a fost arborat și drapelul american la balcon și nu a venit nimeni să ne atenționeze, el pur și simplu s-a decolorat de la ploaie și l-am scos. Când noi am arborat drapelul ucrainean, a fost influențat de război, oamenii erau mai sensibili, mai fricoși, dar nu înțeleg de ce le era frică. La noi este o dezinformare totală, oamenii nu știu ce și de unde. De ce nu e posibil să arboreze acel drapel, dar de aici s-a început totul.”

În ediția de joi, 15 decembrie, a Ziarului de Gardă citiți o nouă parte a investigației #OrheiLeaks în care a analizat discuțiile cu persoane publice purtate de liderul protestelor Partidului Șor. Din funcția de președinte al raionului Orhei, Dinu Țurcanu a discutat cu mai multe persoane publice sau care dețin funcții publice: de la foști sau actuali șefi ai unor instituții de stat până la angajați ai structurilor de forță.  Unii dintre ei sunt cunoscuți în spațiul public ca având alte viziuni politice decât cele ale partidului pe care Țurcanu îl reprezintă. Ziarul de Gardă publică  prima parte a acestor discuții care vizează strict interesul public. 

La rubrica „Dosar”, citiți despre mai multe licitații publice câștigate de firme afiliate politic.

În tradiționalul său editorial din Ziarul de Gardă, Petru Grozavu scrie despre situația din țară și vine cu un îndemn adresat miniștrilor din actualul Guvern: Ați promis să faceți? Faceți.