Căutarea unei soluții pentru războiul civil sirian aduce schimbări de echilibre geopolitice în Orientul Mijlociu. „Rusia, Turcia și Iranul își cimentează prietenia", titrează The Times, constatând că liderii celor trei țări s-au întâlnit miercuri la Ankara pentru a discuta despre viitorul Siriei, dar și despre strângerea legăturilor dintre cele trei puteri.

Vladimir Putin, Recep Tayyip Erdogan și Hassan Rouhani și-au reafirmat hotărârea de a continua cooperarea activă pentru a se ajunge la o „încetare a focului de durată" în Siria, asumându-și rolul de puteri garante pentru „suveranitatea, independența, unitatea și integritatea teritorială" a țării, notează Hurriyet Daily News, ca o concluzie a summitului de la Ankara. Totuși, decizia celor trei țări de a lucra împreună a făcut prea puțin pentru a reduce violența în Siria, în principal din cauza propriilor lor intervenții militare de partea unor tabere opuse pe frontul de luptă, remarcă Reuters.

Este a doua întâlnire de acest gen între cei trei lideri în ultimele luni, ceea ce înseamnă o cimentare a influenței lor în Siria și o izolare diplomatică a SUA, în condițiile în care puterea Americii apune în regiune, constată Washington Post. De altfel, Donald Trump se gândește la o retragere rapidă a SUA din Siria, afirmând că misiunea principală a Americii a fost aceea de a înfrânge Statul Isamic or, potrivit președintelui american, „aproape că am atins acest obiectiv", notează Washington Post.

New York Times dă însă asigurări că, în ciuda dorinței unei retrageri rapide, SUA vor rămâne în Siria până când organizația teroristă Statul Islamic va fi învinsă definitiv. 

În scandalul otrăvirii fostului agent rus Serghei Skripal, recunoașterea de către experții britanici că nu pot identifica cu exactitate proveniența agentului neurotoxic Noviciok provoacă un nou val de tensiuni. „Rusia pretinde scuze din partea Londrei în cazul Skripal", titrează Le Monde. În replică, guvernul britanic a amintit că cercetările făcute în laborator nu constituie „decât o parte a informațiilor" aflate la dispoziția sa, iar aceste informații includ și cercetările făcute de Moscova în domeniu, programul de asasinate țintite condus de Rusia și faptul că Skripal era considerat „țintă", mai scrie ziarul francez. Însă dificultățile guvernului britanic sunt amplificate de un nou scandal generat de ștergerea de pe pagina Ministerului de Externe a unui mesaj care afirma că oamenii de știință britanici au ajuns la concluzia că agentul Noviciok a fost produs în Rusia, observă The Guardian. Ștergerea acestui mesaj, constatată și de Ambasada Rusiei la Londra, pune presiune pe ministrul britanic de externe, Boris Johnson, pentru a da explicații dacă a dezinformat opinia publică sau dacă guvernul și-a schimbat poziția, constată cotidianul britanic.

În Franța, traficul feroviar continuă să fie perturbat după prima serie de greve de două zile din cele cinci astfel de greve programate în următoarele trei luni, scrie Le Figaro. Motivul central al disputei îl constituie dorința președintelui Emmanuel Macron de a pune capăt generoaselor condiții de angajare de care feroviarii se bucură de peste un secol, explică Financial Times. Atacul lui Macron la adresa privilegiilor speciale nu e nici măcar prea brutal: numai noii angajați vor semna contractele-standard preconizate, în vreme ce ceilalți 130.000 de lucrători feroviari își vor păstra actualele drepturi, dar această confruntare socială are o importanță simbolică deosebit de mare pentru președintele francez, constată ziarul economic. O victorie ar cimenta reputația lui Macron de reformist neobosit care atacă niște interese adânc înrădăcinate în fața cărora alții au dat înapoi. Dacă însă președintele francez ar ceda, ar încuraja mișcarea sindicală și ar pune sub semnul întrebării capacitatea președintelui de a realiza curajoasele reforme promise, conchide Financial Times. 

În România, Banca Națională menține, în mod surprinzător, neschimbate ratele dobânzii, constată Reuters, explicând că în urma unui chestionar lansat luna trecută de agenția de știri, 9 din 10 analiști se așteptau ca banca să mărească ratele dobânzilor cu un sfert de punct, în condițiile în care o creștere a prețurilor indusă de consum a împins inflația la 4,7% în februarie, cu mult peste ținta stabilită de bancă, de 1,5 - 3,5%. Însă, potrivit Bloomberg, România va înregistra „cele mai bruște majorări ale ratei dobânzii din Europa". Redresarea economică din Europa încurajează dezvoltarea în estul ex-comunist al continentului, iar Mugur Isărescu are de făcut față celei mai rapide inflații din ultimii cinci ani și unei economii cu cel mai rapid ritm de dezvoltare din Europa, explică publicația economică.

Pe de altă parte, Bloomberg constată că în fabricile din Europa de Est salariile devin prea mari, avertizând că „majorarea salariilor începe să trimită slujbele în țări mai ieftine". Un exemplu în acest sens este oferit de cotidanul francez Le Point, care constată că „Uzina Dacia din Maroc este de trei ori mai ieftină decât cea din România". Soluția oferită de Bloomberg este ca Europa de Est să ia exemplul unor foste țări în curs de dezvoltare precum Taiwan și Coreea de Sud, care s-au ridicat de la producție de tip inferior la inovație tehnologică de ultimă oră în decurs de numai câteva decenii. Povestea de succes a majorității țărilor din lume care au trecut de la venituri mici la mijlocii și de la venituri mijlocii la mari este o poveste a dezvoltării calității forței de muncă, iar asta înseamnă educație", conchide Bloomberg.