Printre cei care au votat pentru cele șase PUZ-uri aprobate de CMC au fost și 7 consilieri municipali care fac parte din fracțiunea „ACUM Platforma DA”. Ulterior, în cadrul unei intervenții live pe Facebook, președintele Platformei DA, Dinu Plîngău, a declarat că partidul „se disociază de consilierii municipali, se disociază de declarațiile lor, se disociază de voturile lor” și le-a solicitat „să-și depună mandatele de consilier”. Consilierii municipali au aprobat marți, 20 decembrie, șase Proiecte urbanistice zonale (PUZ) pentru șase terenuri din Chișinău și anume. Potrivit lui  Victor Chironda toate „PUZ-urile votate prevăd construcția a câteva zeci de blocuri locative cu 15-19 nivele, cu mii de apartamente și zeci de mii de metri pătrați de spațiu comercial”. El a explicat că toate „terenurile vizate, au conform PUG, coduri de restricție” ce țin, fie de dezvoltarea ulterioară a infrastructurii orașului, fie de „interdicția de a construi blocuri de locuit” în zona vizată. Cu o reacție la acest subiect, a venit și ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale (MIDR), Andrei Spînu, care a menționat că deciziile CMC sunt „ilegale”. Pentru cele șase PUZ-uri aprobate marți de CMC au votat 13 consilieri ai Partidului Socialiștilor din R. Moldova (PSRM), 7 consilieri municipali care fac parte din fracțiunea „ACUM Platforma DA”, Valerii Klimenko – de la partidul Șor, Corneliu Pântea – consilier al Partidului Unității Naționale (PUN), Ivan Filimon – Partidul Comuniștilor din R. Moldova, Victor Mîndru – Partidul Democrat (PD), și Aliona Mandatii, Ala Tîșcul, Serghei Afanasenco, Valentin Cebotari și Veaceslav Nedelea, consilieri municipali neafiliați, scrie Ziarul de Gardă.

Toate propunerile de convocare a ședințelor privind drepturile omului au fost respinse de Tiraspol, titrează portalul Zona de Securitate. Biroul Politici de Reintegrare anunță că toate propunerile Chișinăului din 2022 de convocare a ședințelor grupurilor de lucru pentru drepturile omului au fost contramandate sau respinse de către Tiraspol, nefiind dat curs invitațiilor recente de organizare a reuniunii experților de profil pentru data de 21 noiembrie, 19 sau 20 decembrie curent. Instituția responsabilă de reintegrare a susține că situația drepturilor omului în regiunea transnistreană prezintă în continuare prioritatea-cheie a Biroului politici de reintegrare și a autorităților constituționale, fiind depuse eforturi constante pentru a readuce Tiraspolul la masa de dialog și a reitera necesitatea reactivării interacțiunii productive în cadrul platformei grupurilor de lucru pentru drepturile omului. „Din păcate, suntem nevoiți să atragem atenția din nou asupra lipsei deschiderii din partea Tiraspolului de a identifica soluții pozitive pe cazurile individuale de încălcare flagrantă a drepturilor omului în regiunea transnistreană, printre care cele ale lui Adrian Glijin, Victor Pleșcanov, Vadim Pogorlețchii, Vladimir Dudnic și mulți alți cetățeni ai Republicii Moldova, drepturile cărora au fost lezate în urma acțiunilor ilegale și discriminatorii, practicate de către structurile de la Tiraspol”, a comunicat Biroul pentru reintegrare citat de portalul Zona de Securitate.

Republica Moldova în 2022 – a fi sau a nu fi? – o analiză de final de an semnată de Vitalie Ciobanu pentru DW. Anul 2022 a stat sub semnul războiului Rusiei în Ucraina. Un an în care ne-am pus la modul serios problema: a fi sau a nu fi Republica Moldova ca stat liber, democratic și european, constată autorul. În 2022, către sfârșitul acestui an, puterea de la Chișinău și-a învins în mare parte complexele, teama de a nu fi acuzată (fals) de încălcarea unor norme democratice sau de a nu irita Rusia. A înțeles că tactica „neutralității”, nu doar constituționale dar și decizionale în sens mai larg, nu ajută Republica Moldova, ci din contră: o vulnerabilizează și mai mult, întrucât încurajează agresorul intern și extern. Asta a determinat și adoptarea unor măsuri hotărâte de anchetare a protestelor antiguvernamentale de la Chișinău, finanțate cu bani murdari și susținute de Rusia. Anul 2022 s-a dovedit important și pentru o radicală revizuire și în alte domenii importante, cum sunt asigurarea independenței energetice față de furnizorul rus și consolidarea sectorului apărare – neglijat, umilit în toți acești 30 de ani. De la războiul din primăvara-vara anului 1992, pierdut în fața separatiștilor transnistreni susținuți de Rusia, nimeni la Chișinău nu a luat în serios ideea de a întări armata națională. S-a considerat în mod eronat și convenabil Moscovei că o țară neutră ca Moldova nu are nevoie de armată. Voronin, Dodon și alți politicieni pro-ruși au propus chiar să se desființeze armata, iar Plahotniuc a „umflat” aparatul polițienesc, care trebuia să-l apere de propriii cetățeni, nu de un agresor din afară, amintește comentatorul politic. Această mentalitate păguboasă a fost, în sfârșit, depășită. Prăbușirea unor rachete rusești pe teritoriul Republicii Moldova a fost argumentul cel mai convingător că țara are nevoie de forțe armate robuste. Republica Moldova a obținut în anul ce se scurge statutul de țară-candidat la Uniunea Europeană, alături de Ucraina, care luptă pentru libertatea ei și a Europei întregi. În 2022, în Republica Moldova istoria s-a accelerat brusc, ne-a plasat în mijlocul unor situații dramatice, ne-a arătat care e prețul independenței și libertății, ne-a obligat să răspundem la întrebarea: suntem dispuși să le apărăm? Interzicerea posturilor de propagandă pro-rusești încununează un traseu al conștientizării pe care l-a traversat Republica Moldova și conducerea ei sub presiunea unui pericol existențial major: de la speranța tot mai firavă că neutralitatea te poate apăra, până la nevoia de a alege, de a te pronunța ferm de partea cui ești. Între război și pace, între adevăr și minciună, între democrație și tiranie nu există cale de mijloc. Acest parcurs trebuie să se consolideze în 2023. Nu există cale de întoarcere. O revanșă a Rusiei în Republica Moldova înseamnă anihilarea acestui stat și a poporului său, atenționează autorul.