Referindu-se la mănăstirea Căpriana, academicianul Andrei Eșanu, membru al Institutului de Istorie al Ministerului Educației, Culturii și Cercetării, a precizat că această mănăstire este una dintre cele mai vechi mănăstiri moldovenești, alături de mănăstirea Neamț, Moldovița etc., apoi alte mănăstiri din epoca lui Ștefan cel Mare, precum mănăstirea Voroneț, Putna, care împreună au devenit centre de cultură scrisă, de spiritualitate și de înțelepciune. În opinia sa, spre deosebire de Occident, unde în aceeași epocă erau în plină dezvoltare universitățile ca centre de cultură, „noi, din păcate, nu am avut așa centre pe parcursul a sute de ani, dar în schimb am avut aceste mănăstiri, care au devenit din ultimele decenii ale sec. al XIV-lea adevărate focare de cultură medievală”.

Igor Cereteu, doctor habilitat în cadrul Institutului de Istorie al Ministerului Educației, Culturii și Cercetării, s-a referit la câteva momente importante din istoria bibliotecilor mănăstirești pe care le-a vizitat în anii 2012-2013. Printre acestea a menționat și mănăstirea Japca, unica care nu a fost închisă în anii 1950-1960, perioada în care toate mănăstirile erau închise de autoritățile sovietice. De asemenea, s-a referit și la mănăstirea Vărzărești, atestată documentar în anul 1420. La biblioteca mănăstirii respective, Igor Cereteu a cercetat 93 de cărți vechi, dintre care 25 din categoria carte românească veche, iar dintre acestea cea mai veche fiind cea cu titlul „Mărgăritare”, din 1746. Revenind la mănăstirea Căpriana, Igor Cereteu a menționat că, potrivit documentelor vechi, se constată că prima carte slavonă este o evanghelie tipărită la Kiev, în 1636, iar prima carte romanescă tipărită pe care a identificat-o este o evanghelie din 1697.

Preotul Octavian Moșin, conferențiar universitar la Universitatea de Stat a Moldovei, a prezentat comunicarea „Studii privind viața monahală din Republica Moldova pe perioada anilor 1990-2020”. „În ultimele trei decenii am identificat cel puțin 50 de cercetători care abordează tematica religioasă și, evident, se axează pe vechile așezăminte monahale și am găsit circa 350 de lucrări, studii care prezintă interes”, a spus preotul.

„Dacă privim viața monahală a Basarabiei, putem spune că are rădăcini adânci în istoria acestui petic de pământ și putem spune că am moștenit numeroase lăcașuri de la domnitorii Moldovei, iar mănăstirile care împânzeau acest teritoriu la începutul sec. al XIX-lea erau răspândite pe întreaga suprafață”, a menționat Octavian Moșin și a precizat că, din punct de vedere geografic, mănăstirile erau plasate în trei zone distincte: zona din jurul Chișinăului, zona Orheiului și zona de pe Nistru.

Directorul Bibliotecii Naționale, Elena Pintilei, a menționat că Biblioteca Națională este un model de creare a condițiilor de păstrare a patrimoniului național scris și, în special, a patrimoniului de carte bisericească, atât prin condiții sanitar-epidemiologice (temperatură, umiditate), cât și prin digitalizarea colecției de carte religioasă. „Problema este foarte mare, aici, în Republica Moldova. Sperăm că, dacă ne reușește un proiect de îmbunătățire a echipamentului de digitizare în Biblioteca Națională, cu siguranță vom încerca să colaborăm și cu unele mănăstiri unde astăzi se păstrează o parte din patrimoniul de carte bisericească, ca împreună să creăm acele copii digitale pentru a le da un viitor, pentru a le plasa în biblioteca digitală „Moldavica”, ca la ele să aibă acces cercetătorii atât din țară, cât și de peste hotare”, a remarcat Elena Pintilei.

În cadrul simpozionului de anul acesta are loc și deschiderea online a expoziției cu genericul: „Mănăstirile basarabene – centre de spiritualitate culturală”, care este organizată și în contextul celebrării celor 600 de ani de la atestarea documentară a mănăstirii Căpriana. Potrivit Elenei Pintilei, această expoziție oferă prilejul tuturor doritorilor de a admira manuscrise vechi și carte basarabeană scrisă în scripturile mănăstirilor basarabene, până la 31 august 2020.

Simpozionului Științific Internațional „Valori bibliofile”, cu genericul „Mănăstirile basarabene – centre de spiritualitate culturală”, a fost organizat de Biblioteca Națională a Republicii Moldova, în colaborare cu Ministerul Educației, Culturii și Cercetării, Societatea Științifică de Bibliofilie și Ex- libris „Paul Mihail”.